S.O.S. privind modificarea Legii Vânătorii: "Parlamentarii-vânători intraţi în sevraj se pregătesc să-şi ia o revanşă istorică"

Asociaţia “Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor” a atras atenţia asupra faptului că noul proiect al Legii Vânătorii, aflat în dezbatere în Parlament, va permite vânarea mult mai multor păsări decât prevedeau cotele de recoltă şi va împiedica respectivele instanţe să se mai “amestece inoportun în treburile vânătorii la păsări”.

“Cum vor să facă asta? Simplu: eliminând din lege obligaţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor de a mai stabili, anual, prin Ordin de ministru, cote de recoltă/vânătoare pentru păsările migratoare (ceea ce echivalează cu eliminarea posibilităţii ca Instanţele să mai suspende/anuleze Ordinele de Ministru prin care se aprobă aceste cote)”, se arată în comunicatul Alianţei pentru Combaterea Abuzurilor.

Potrivit asociaţiei, cota de recoltă/vânătoare are un rol esenţial în economia regimului cinegetic, în economia vânătorii, pentru că asigură o limitare certă a vânătorii prin reglementarea unui număr maxim fix de animale/specie ce pot fi împuşcate anual, indiferent câţi vânători (români sau străini) vânează acest număr de animale, pe parcursul sezonului respectiv.

“Această nouă soluţie legislativă este însă un simulacru de limitare a vânătorii pentru că NU prevede şi limitarea numărului de vânători care pot vâna 'numărul maxim de păsări/specie/zi' într-un sezon de vânătoare. Or, dacă numărul de vânători (care pot vâna numărul maxim de păsări stabilit de lege) NU este limitat, înseamnă că numărul maxim de exemplare/specie ce pot fi vânate anual în România (pe care cotele de recoltă însumate îl indică cu claritate ) este IMPREDICTIBIL dar mai înseamnă şi că acest număr de exemplare/specie vânat anual în România, poate DEPĂŞI EFECTIVELE totale ale populaţiilor acestor specii care cuibăresc în România, care tranzitează în pasaj prin România sau care iernează în România, fapt completamente ABERANT din perspectiva imperativelor protecţiei, conservării şi utilizării durabile a biodiversităţii”, a mai transmis asociaţia.

În continuare, redăm integral comunicatul Alianţei pentru Combaterea Abuzurilor:

Pentru că Justiţia îi împiedică de ceva vreme să vâneze păsări, suspendând/anulând cotele de recoltă/vânătoare la aceste specii (pe motiv că erau nefundamentate ştiinţific, contrare legislaţiei naţionale şi comunitare iar pe alocuri erau chiar mai mari decât populaţiile lor prezente în România), parlamentarii-vânători, intraţi în ”sevraj”, se pregătesc să-şi ia o revanşă istorică, cu dublu efect: vânarea mult mai multor păsări decât prevedeau cotele de recoltă anulate de instanţe şi împiedicarea respectivelor instanţe să se mai amestece “inoportun” în “treburile” vânătorii la păsări (adică în afacerile lor private).

Cum vor să facă asta? Simplu: eliminând din lege obligaţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor de a mai stabili, anual, prin Ordin de ministru, cote de recoltă/vânătoare pentru păsările migratoare (ceea ce echivalează cu eliminarea posibilităţii ca Instanţele să mai suspende/anuleze Ordinele de Ministru prin care se aprobă aceste cote).

Aşadar, exercitându-şi dreptul “cutumiaro-dâmboviţean”, de a lichida şi masacra orice lege pe care n-au chef s-o respecte sau orice lege în baza căreia Justiţia le dă peste puşcoace, mai mulţi parlamentari cointeresaţi cinegetic, în frunte cu deputatul Gheorghe Nacov, (vicepreşedinte de asociaţie de vânătoare), senatorul Chirteş Ioan, (membru al unei asociaţiei de vânătoare) ori senatorul Iordache Ion, (preşedinte de Asociaţie de vânătoare), au înregistrat la Senatul României, (la data de 15.04.2021 cu nr. B147/2021, respectiv L180/2021) Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 https://www.senat.ro/legis/lista.aspx#ListaDocumentehttps://www.senat.ro/legis/PDF/2021/21b147FG.pdf

Propunerea legislativă L 180/2021 B147/2021) reprezintă, după cum am arătat, un veritabil EFECT PERVERS al Sentinţelor judecătoreşti (care au împiedicat vânarea după ureche” a păsărilor migratoare) CE poate fi redus la următoarea declaraţie (implicită) de intenţie şi de interese a influenţei “cabale” vânătoreşti:

“Ca să nu fim nevoiţi să calculăm/stabilim COTE DE RECOLTĂ/VÂNĂTOARE, FUNDAMENTATE ştiinţific, cu respectarea principiului durabilităţii (aşa cum au statuat instanţele de judecată şi cum prevede legislaţia comunitară), mai bine ELIMINĂM cu totul dispoziţia legală CARE NE OBLIGĂ SĂ STABILIM COTE de recoltă. În acest fel, vom putea vâna, fără ca Justiţia să ne mai împiedice, un număr de păsări chiar şi de zeci de ori mai mare decât cel stabilit prin Cotele de recoltă pe care Instanţele şi-a permis cu “obrăznicie” să le suspende/anuleze (pentru că erau nejustificate şi nefundamentate pe studiile şi cercetările care, potrivit Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice reprezintă fundamentul protecţiei, conservării, gestionării şi utilizării durabile a acestor specii de păsări)”.

COTELE DE RECOLTĂ ŞI CONSECINŢELE ELIMINĂRII LOR

Potrivit definiţiei din Legea 407/2006, cota de recoltă reprezintă “numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic aprobat anual de către administrator pe specii şi gestionar (…), care se poate vâna în cadrul unui fond cinegetic”.

Aşadar, Cota de recoltă/vânătoare are un rol esenţial în economia regimului cinegetic, în economia vânătorii, fiind una din premisele şi garanţiile fundamentale ale protecţiei, conservării şi utilizării durabile a biodiversităţii (reprezentate de fauna de interes cinegetic) pentru că asigură o limitare certă a vânătorii prin reglementarea unui număr maxim fix de animale/specie ce pot fi împuşcate anual, indiferent câţi vânători (români sau străini) vânează acest număr de animale, pe parcursul sezonului respectiv.

Propunerea legislativă B147/2021(actualmente L180/2021) elimină obligaţia anuală a administratorului faunei de interes cinegetic (Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor) de a stabili cote de recoltă pentru speciile de păsări migratoare admise la vânătoare permiţând, astfel, vânarea acestor păsări fără acordul administratorului şi într-un număr care nu mai este stabilit anual de administrator. “Gaura” lăsată de eliminarea Cotelor de recoltă este “peticită” prin introducerea direct în lege (evident, tot nefundamentat) a unui “număr maxim de exemplare de păsări/specie ce pot fi vânate într-o zi de către un vânător”(De exemplu un vânător poate vâna într-o zi, un nr. maxim de 25 de ciocârlii, 10 gâşte de vară, 10 gârliţe mari, 50 de grauri, 20 de exemplare de porumbel gulerat, 25 de prepeliţe, 20 de exemplare de turturică etc.).

Această nouă soluţie legislativă este însă un simulacru de limitare a vânătorii, o pseudo-limitare, (radical şi substanţial diferită de limitarea veritabilă garantată prin cota de recoltă), pentru că NU prevede şi limitarea numărului de vânători care pot vâna “numărul maxim de păsări/specie/zi” într-un sezon de vânătoare. Or, dacă numărul de vânători (care pot vâna numărul maxim de păsări stabilit de lege) NU este limitat, înseamnă că numărul maxim de exemplare/specie ce pot fi vânate anual în România (pe care cotele de recoltă însumate îl indică cu claritate ) este IMPREDICTIBIL dar mai înseamnă şi că acest număr de exemplare/specie vânat anual în România, poate DEPĂŞI EFECTIVELE totale ale populaţiilor acestor specii care cuibăresc în România, care tranzitează în pasaj prin România sau care iernează în România, fapt completamente ABERANT din perspectiva imperativelor protecţiei, conservării şi utilizării durabile a biodiversităţii.

În CONCLUZIE, propunerea legislativă L180/2021 nu face de fapt, decât să înlocuiască, o normă care asigură predictibilitatea vânătorii prin limitarea ei certă (cotele de recoltă) cu o normă incapabilă să mai garanteze aşa ceva, deci cu o NORMĂ care contravine flagrant principiilor protecţiei, conservării şi utilizării durabile a biodiversităţii (reprezentate de fauna de interes cinegetic).

(Concret, într-o proiecţie/simulare în care numai 2000 de vânători, (reprezentând între 3% şi 5% din nr. de vânători din România, număr cuprins între 40000 şi 60000, la care se pot adăuga alte câteva mii de vânători străini care fac frecvent turism cinegetic în România), vânează numărul maxim de exemplare/specie în fiecare zi a unui sezon de vânătoare , rezultă că într-un an s-ar putea vână de zece ori mai multe păsări decât numărul prevăzut de cotele de recoltă anulate de instanţe. De fapt, s-ar putea vâna chiar întregului efectiv populaţional sau chiar dublul/triplul/cvadruplul efectivului populaţional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare (sau chiar un număr mai mare de păsări decât efectivul populaţional al unor specii, la nivel European) ca de exemplu:

Se permite vânarea a 1.800.000 de exemplare de turturică în condiţiile în care (potrivit datelor din Atlasul Păsărilor de interes comunitar, Ediţia 2015- https://monitorizareapasarilor.cndd.ro/documents/Atlasul-Pasarilor-2015.pdf date disponibile la momentul aprobării cotelor de recoltă pentru sezonul 2020-2021 ) Efectivul din România este estimat la 120.000- 300.000 de perechi; Se permite vânarea a 3.660.000 de exemplare din specia gâscă de vară, în condiţiile în care, Populaţia cuibăritoare din România este estimată la 3.200-6.800 de perechi, în timpul pasajelor se pot vedea între 8.500 şi 15.500 de exemplare, iar populaţia care iernează la noi este de 10.000- 25.000 de exemplare (populaţia cuibăritoare din Europa este formată din 120.000-190.000 de perechi, În Europa iernează anual aproximativ 390.000 de indivizi); Se permite vânarea a 2.440.000 de exemplare din specia gârliţă mare, în condiţiile în care populaţia cuibăritoare din Europa este de 62.000-72.000 de perechi, populaţia care iernează în România este de 150.000-280.000 indivizi, iar între 150.000 şi 250.000 de indivizi tranzitează ţara în timpul pasajelor; Se permite vânarea a 9.000.000 (9 milioane) de exemplare de cocoşar (sturz de vară), în condiţiile în care, România populaţia cuibăritoare de cocoşar este de 75.000-150.000 de perechi cuibăritoare; Se permite vânarea a 3.300.000 de exemplare de raţă mare în condiţiile în care, pop. cuibăritoare din România este de 62.000 de perechi iar populaţia minimă care iernează e de 100.000 de indivizi; Se pot vâna 3.200.000 de exemplare de raţă mică în condiţiile în care, populaţia în pasaj ar fi estimată la cca 30000 de exemplare iar populaţia cuibăritoare ar fi de 5-30 perechi cuibăritoare).

EXPUNEREA DE MOTIVE a PROPUNERII

legislative cu nr. B147/2021 (L180/2021) (https://www.senat.ro/legis/PDF/2021/21b147EM.pdf constă într-un document anemic de numai 3 pagini, al cărui conţinut e preluat în întregime din CEREREA DE INTERVENŢIE a Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor din România, formulată în dosarul cu nr. 622/64/2019 (cerere respinsă de instanţă ca neîntemeiată). Conţinutul Expunerii de motive e o mostră inegalabilă de incoerenţă în care, citarea trunchiată (şi/sau scoasă din context) a câtorva paragrafe din Directiva “Păsări” sau dintr-un Ghid de vânătoare în temeiul Directivei, se amestecă amorf cu câteva susţineri pe cât de false sau contradictorii, pe atât de sentenţioase.

TRASEUL acestei propuneri legislative a fost netezit de AVIZUL (”favorabil cu observaţii”) CONSILIULUI LEGISLATIV

https://www.senat.ro/legis/PDF/2021/21b147LG.pdf semnat de preşedintele Consiliului, d-l FLORIN IORDACHE (“altă întrebare”), nimeni altul decât ULTIMUL PREŞEDINTE AL Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor (A.G.V.P.S.) din România (https://agrointel.ro/157453/florin-iordache-preşedinte-agvps/) care le-a PROMIS VÂNĂTORILOR (în septembrie 2020, când a fost ales preşedinte A.G.V.P.S.) că “VA REZOLVA PROBLEMA VÂNĂTORII LA PĂSĂRI MIGRATOARE”, (”problemă” creată de SUSPENDAREA/ANULAREA de către JUSTIŢIE a cotelor de recoltă la aceste specii de păsări) (http://fishingandhuntingtv.com/ro/ştiri/congresul-vânătoarea-şi-noi.html

În acest context, AVIZAREA pozitivă a Propunerii legislative B147/2021 (L180/2021) (care “REZOLVĂ” “PROBLEMA” VÂNĂTORII la păsări migratoare, prin eliminarea din lege a stânjenitoarei obligaţii ”de stabilire de cote de recoltă/vânătoare), tocmai de către d-l Iordache Florin, care ”a promis că va rezolva problema vânătorii la păsări migratoare pentru anul 2021”, din postura de preşedinte ale celei mai importante organizaţii vânătoreşti din România, DISCREDITEAZĂ şi INVALIDEAZĂ, cel puţin din perspectivă morală, Avizul Consiliului Legislativ (Asta lăsând la o parte un eventual conflict de interese, potrivit prevederilor art. 99, raportat la art. 72 din Legea nr. 163/2003, în mijlocul căruia s-ar putea afla acelaşi preşedinte al Consiliului Legislativ, Florin Iordache care, îi face cadou vânătorului Florin Iordache posibilitatea de a împuşca, de unul singur în fiecare an 920 de turturele, 1150 de ciocârlii, 1680 de raţe mici, 1630 de raţe mari, 1830 de gâşte de vară, 1900 de prepeliţe, 9850 de grauri etc. etc).

În al doilea rând, Avizul semnat de preşedintele-vânător, FLORIN IORDACHE este, în mod previzibil, o mostră desăvârşită de impostură instituţională, un penibil simulacru de “verificare”, ce ÎNCALCĂ prevederile art. 3, alin. (3) din Legea nr. 73/1993. ignorând cu o cecitate manifestă TOATE carenţele de fond ale Propunerii legislative,( Spre exemplu, în Avizul Consiliului Legislativ nu se menţionează nici măcar faptul că modificarea art. 28, alin. (3), lit. b) din Legea 406/2007, în sensul scurtării stagiului necesar pentru dobândirea permisului de vânătoare(de la 1 an la doar 6 luni), a mai făcut obiectul unei modificări legislative, declarată neconstituţională în integralitatea ei, prin Decizia CCR nr. 873/2020, în cadrul unui control aprioric de neconstituţionalitate, la solicitarea Preşedintelui României https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/01/Decizie_873_2020.pdf

PROPUNEREA LEGISLATIVĂ B147/2021 (L 180/2021) ESTE NECONSTITUŢIONALĂ ÎNTRUCÂT: ESTE CONTRARĂ DIRECTIVEI nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, NU este CORELATĂ cu alte prevederi din dreptul intern (care transpun dispoziţiile Directivei Păsări şi ale Directivei Habitate), dar NU este corelată nici cu dispoziţiile mai multor Convenţii Internaţionale ratificate prin legi, NU reglementează norme SUFICIENTE şi POSIBILE şi NU este FUNDAMENTATĂ nici în raport cu normele comunitare sau internaţionale şi nici pornind de la dezideratele sociale sau de la insuficienţa legislaţiei în vigoare. Ceea ce înseamnă că Propunerea legislativă repectivă ÎNCALCĂ DREPTUL LA UN MEDIU SĂNĂTOS, consacrat de art. 35 în Constituţie, ÎNCALCĂ principiul priorităţii dreptului comunitar consacrat de art. 148 din Constituţie dar ÎNCALCĂ şi principiul legalităţii şi principiul securităţii juridice consacrate de art. 1, alin. (5) din Constituţie.

AVÂND în vedere cele de mai sus, ESTE evident că acest ATENTAT lipsit de scrupule la adresa BIODIVERSITĂŢII ROMÂNIEI, comis sub promiscuul patronaj al părintelui OUG 13, Florin Iordache şi intitulat (eufemistic) Propunerea legislativă B147/2021 (L189/2021) nu ar trebui să aibă decât o singură soartă: retragerea urgentă din procedura legislativă SAU (dacă iniţiatorii refuză retragerea) respingerea de către plenul SENATULUI

*** O PRIMĂ DEZBATERE importantă a Propunerii Legislative L 180/2021 (B147/2021) este programată a avea loc, marţi, 15 iunie 2021, la Senatul României, în şedinţa Comună a Comisiei de Mediu şi a Comisiei pentru Ape, Păduri şi Fond Cinegetic din cadrul Senatului (comisiile raportoare) iar Propunerea ar putea fi ulterior trimisă Plenului Senatului pentru vot. ***

*** În contextul şedinţei din data de 15 iunie 2021, SOLICITĂM celor 2 Comisii senatoriale să ţină cont de argumentele care pledează în mod zdrobitor ÎMPOTRIVA Propunerii legislative L 180/2021 (B 147/2021) şi să emită un raport NEVAFORABIL pentru această Propunere.

*** În acelaşi timp, facem un apel public la membrii celor 2 comisii senatoriale (Comisia de Mediu şi Comisia pentru Ape, Păduri , Pescuit şi Fond Cinegetic) să facă un exerciţiu necesar şi salutar de transparenţă şi să permită accesul presei la lucrările/dezbaterile care vizează Propunerea Legislativă L 180/2021 (B147/2021) dând astfel posibilitatea opiniei publice să afle care au fost argumentele care au stat la baza Raportului comun (favorabil sau nu) emis de comisii pentru Propunerea respectivă.

Toţi cei interesaţi de valoarea în sine, de valoarea de existenţă a păsărilor migratoare, (ca parte importantă a biodiversităţii României), adică toţi cei care se bucură de existenţa acestor păsări NU pentru că vor să le împuşte/vâneze/mănânce ci pentru că vor pur si simplu să le vadă, să le asculte, să le fotografieze/filmeze, POT contribui la stoparea din faşă a acestei iniţiative legislative cu consecinţele nefaste asupra populaţiilor speciilor de păsări migratoare, CERÂND comisiilor raportoare (la adresele de e-mail comisiamediu@senat.ro, ape.paduri@senat.ro) emiterea unui raport NEFAVORABIL şi CERÂND, de asemenea SENATULUI României (la adresele de e-mail ale grupurilor parlamentare: psd@senat, ropnl@senat, rousrplus@senat, roaur@senat, roudmr@senat.ro) RESPINGEREA propunerii legislative.

Asociaţia ”Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor”

Preşedinte – Claudiu Dumitriu

Vicepreşedinte – Codruţ Feher