Sârbii bosniaci votează pentru menţinerea zilei naţionale în Republica Srpska
Tensiunile s-au amplificat în partea sârbă a Bosniei şi Herţegovinei, după ce sârbii bosniaci au votat majoritate pentru păstrarea zilei lor naţionale. Curtea Constituţională a ţării s-a opus referendumului, dar, surprinzător sau nu, Rusia şi-a manifestat susţinerea.
Preşedintele Republicii Srpska, Milorad Dodik (dr), sărbătoreşte rezultatul unui referendum privind o sărbătoare naţională disputată, în timpul unui miting electoral în oraşul Pale, Bosnia şi Herţegovina, 25 septembrie 2016. (Captură Foto)
Sârbii bosniaci au votat duminică în mare majoritate pentru menţinerea zilei lor naţionale în cadrul unui referendum desfăşurat în ciuda faptului că cea mai înaltă curte a Bosniei divizate etnic a decis că este ilegal.
Organizatorii referendumului în Republica Srpska, partea sârbă din Bosnia-Herţegovina, au declarat că după numărarea a peste 71% dintre voturi, 99,8% dintre alegători au susţinut menţinerea zilei naţionale a Republicii Srpska pe 9 ianuarie. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 60%.
Majoritatea musulmanilor bosniaci şi a croaţilor catolici din regiune se opun sărbătorii, care coincide cu un festival creştin ortodox sârb şi, de asemenea, marchează secesiunea teritoriului sârb din 1992 de Bosnia, care a declanşat un război sângeros de 3 ani şi un asediu de 4 ani asupra capitalei Sarajevo, ambele presărate cu zeci de mii de victime.
Preşedintele naţionalist al Republicii Srpska, Milorad Dodik, care a fost acuzat că foloseşte referendumul pentru a crea mediul potrivit pentru un vot privind secesiunea, a declarat că referendumul va fi amintit în istorie ca “ziua determinării sârbilor”.
“Sunt mândru de cetăţenii Republicii Srpska, de toţi cei care au ieşit şi au votat”, a declarat Dodik în Pale, un oraş în apropiere de Sarajevo şi care a fost sediul preşedintelui Radovan Karadzic în timpul perioadei războiului dintre bosnieci şi sârbi.
Karadzic a fost condamnat pentru genocid în luna aprilie, ocazie cu care Slobodan Miloşevici a fost exonerat post mortem.
Curtea Constituţională din Sarajevo a interzis referendumul după ce a descoperit că sărbătoarea în sine reprezintă o discriminare faţă de bosniacii şi croaţii din regiune.
Diplomaţii occidentali au avertizat că referendumul încalcă Acordul de Pace de la Dayton din 1995, care a pus capăt războiului bosniac, şi că ar putea atrage sancţiuni sau acuzaţii penale împotriva organizatorilor.
În timp ce SUA, care a intermediat tratatul de la Dayton, şi Uniunea Europeană au cerut republicii sârbe să anuleze votul, temându-se de amplificarea instabilităţii, Rusia şi-a manifestat suportul pentru referendum.
Politia a declarat că nu au fost raportate niciun fel de incidente în timpul votării.
Guvernul regional a declarat că se va conforma cu decizia Curţii Constituţionale asupra “Zilei Statalităţii” şi că va aduce schimbări legii sale privind sărbătorile pentru a se asigura că nu vor exista discriminări împotriva altor naţionalităţi. Totuşi, guvernul a precizat că va lua aceste măsuri doar după vot.
Sârbii sărbătoresc ziua respectivă prin arborarea de steaguri sârbeşti şi desfăşurarea de ceremonii ortodoxe creştine în instituţii publice, despre care non-sârbii susţin că au rolul de a-i exclude.
Discuţiile despre un nou război au alimentat tensiunile etnice, dar liderii sârbi şi bosniaci au respins o astfel de retorică.
