Săvulescu: Autorităţile române au ignorat abuziv legislaţia italiană şi europeană / Ministerul Justiţiei neagă acuzaţiile
Dragoş Săvulescu (Facebook)
Ministerul Justiţiei a negat, sâmbătă, acuzaţiile făcute de fugarul Dragoş Săvulescu, revenit în Italia după ce o instanţă elenă a refuzat să îl expulzeze în România. Fostul acţionar al clubului de fotbal Dinamo a susţinut că autorităţile române au ignorat în mod abuziv legislaţia italiană şi europeană prin menţinerea mandatului de arestare pe numele său deşi, din punct de vedere legal, nu ar fi avut autoritatea să facă acest lucru.
Săvulescu a fost reţinut, la începutul lunii august, de poliţişti, în Grecia, fiind prezentat instanţei din Mykonos pentru confirmarea mandatului european de arestare. Reţinerea a avut loc după ce iubita acestuia a postat pe contul său de Instagram o serie de poze în care fugarul putea fi văzut pe insula elenă.
În continuare, redăm comunicatul Ministerului Justiţiei:
Instanţa din Republica Elenă a respins miercuri, 08.09.2021, cererea de predare a persoanei condamante SĂVULESCU EMIL-DRAGOŞ, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel Bucureşti, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare.
Informarea oficială este transmisă de către autorităţile competente elene autorităţii judiciare române emitente (Curtea de Apel Bucureşti) în conformitate cu dispoziţiile articolului 22 din Decizia-cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre.
Ministerul Justiţiei nu deţine o informare oficială în acest sens. Instanţa din statul de executare are obligaţia de a informa autoritatea judiciară emitentă şi nu autoritatea administrativă.
Reamintim diferenţa fundamentală dintre instituţia extrădării şi cea a mandatului european de arestare, în sensul că, în cadrul acestei ultime proceduri, cererile de predare se soluţionează prin contactul direct dintre autorităţile judiciare.
Facem precizarea că, în cadrul procedurilor judiciare de predare în baza mandatelor europene de arestare, Ministerul Justiţiei acţionează în conformitate cu competenţele legale atribuite prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (legea care transpune Decizia cadru 2002/584/JAI). Art. 86 alin. 4 din Legea 302/2004 prevede că Ministerul Justiţiei, în calitatea sa de autoritate centrală:
a) primeşte mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene şi îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reuşeşte să transmită mandatul european de arestare direct autorităţii judiciare române primitoare;
b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorităţii judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiţiei;
c) ţine evidenţa mandatelor europene de arestare emise sau primite de autorităţile judiciare române, în scopuri statistice;
d) îndeplineşte orice altă atribuţie stabilită prin lege menită a asista şi sprijini autorităţile judiciare române în emiterea şi executarea mandatelor europene de arestare.
Ministerul Justiţiei respinge ferm acuzaţiile injuste şi nefondate apărute în spaţiul public, întrucât atât în această speţă, cât şi în orice altă procedură privind mandatul european de arestare Ministerul Justiţiei respectă cu stricteţe atribuţiile şi limitele sale conferinţe prin lege, atât pe cea naţională, cât şi din perspectiva instrumentelor comunitare aplicabile.
Reamintim că Săvulescu, fost acţionar al clubului Dinamo, a fost condamnat în 2019 la închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu. Procurorii anticorupţie l-au acuzat că a făcut parte dintr-un grup infracţional organizat care ar fi reuşit să prejudicieze statul cu 112 milioane de euro prin implicarea ilegală în retrocedarea de plaje şi faleze în Constanţa şi Mamaia. Înainte ca magistraţii să anunţe decizia, Săvulescu a fugit în Italia şi a fost dat în urmărire internaţională.
În data de 15 septembrie 2020, Curtea de Apel din Napoli a refuzat predarea lui Dragoş Săvulescu autorităţilor române (în conformitate cu articolul 18 bis, litera c, legea nr. 69/2005) şi a dispus recunoaşterea şi executarea în Italia a pedepsei româneşti de 5 ani şi 6 luni de închisoare. La 26 septembrie, această sentinţă avea să devină definitivă deoarece părţile nu au făcut apel la Curtea Supremă.
Pe 13 octombrie 2020, după ce decizia de ne-extrădare în România a rămas definitivă prin ne-apelare de către procurorul italian, la cererea procurorului general al Republicii Italiene şi a avocaţilor lui Săvulescu, Curtea de Apel Napoli i-a aplicat acestuia decretul-lege de graţiere nr. 241/2006, i-a scăzut 3 ani din pedeapsă şi, rămânând cu doar 2 ani şi 6 luni (adică sub 3 ani), a dispus ispăşirea pedepsei cu suspendare.
Ulterior, pe data de 11 decembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat sentinţa de condamnare la 5 ani şi jumătate de închisoare cu executare în cazul omului de afaceri, iar pe 11 martie 2021, Înalta Curte a validat, la rândul ei, această decizie.
La începutul lui 2019, Dragoş Săvulescu a fost condamnat la 5 ani şi jumătate de detenţie efectivă în dosarul Retrocedărilor, alături de fostul primar al Constanţei Radu Mazăre, Cristi Borcea şi alţi inculpaţi. Ei au fost găsiţi vinovaţi de un prejudiciu de 114 milioane de euro. Săvulescu a fugit în Italia, la Napoli.
