Şeful Bisericii Ortodoxe Ucrainene cere Statelor Unite să trimită arme în Kiev


Patriarhul Filaret, şeful Bisericii Ortodoxe Ucrainene-Patriarhia de Kiev.
Patriarhul Filaret, şeful Bisericii Ortodoxe Ucrainene-Patriarhia de Kiev. (Captură Foto)

Şeful Bisericii Ortodoxe Ucrainene-Patriarhia de Kiev a cerut Statelor Unite să înceapă trimiterea de arme letale către Ucraina pentru a întări forţele guvernamentale, anunţă agenţia de ştiri Sputnik.

De asemenea, legiuitorii ucraineni au cerut administraţiei Obama să furnizeze armele promise, pentru ca trupele guvernamentale să se poată apăra împotriva a ceea ce ei susţin a fi o agresiune rusă împotriva ţării lor.

La sfârşitul săptămânii trecute, secretarul de stat american John Kerry a declarat că preşedintele Barack Obama va decide în curând dacă SUA vor livra Ucrainei arme letale.

“Cerem ca voi să vă îndepliniţi promisiunile pe care voi înşivă le-aţi făcut”, a declarat Filaret, şeful Bisericii Ortodoxe Ucrainene-Patriarhia de Kiev, în timpul unei conferinţe de presă organizată joi, 5 februarie, de o delegaţie a parlamentarilor ucraineni în Capitol Hill.

Aparent alarmaţi de agravarea conflictului militar din estul Ucrainei şi de înfrângerile suferite de armata ucraineană, administraţia SUA şi oficialii de la Pentagon au luat din nou în considerare furnizarea de arme letale către Kiev.

O lege adoptată în SUA în decembrie 2014 permite livrările de arme către Ucraina, dar până acum Washingtonul s-a limitat la livrări de arme neletale. De altfel, atât în tabăra americană cât şi în cea a Uniunii Europene există susţinători şi opozanţi ai unei astfel de măsuri.

Rusia a avertizat SUA să nu trimită arme în Ucraina, deoarece situaţia ar putea trece cu totul dincolo de posibilitatea unor negocieri.

De asemenea, Kremlinul a mai afirmat că înarmarea ucrainenilor ar putea duce la demararea unui război între cele două mari puteri, dacă armele americane vor provoca victime în rândul civililor din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, lucru care i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia a ajutat separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 5.400 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe