Şeful Mossad a "ameninţat-o" pe procuroarea-şefă a CPI în legătură cu o anchetă privind crimele de război [The Guardian]

Fostul şef al serviciului de informaţii externe al Israelului [Mossad] Yossi Cohen ar fi ameninţat-o pe fosta procuroare-şefă a Curţii Penale Internaţionale (CPI) Fatou Bensouda, într-o serie de întâlniri secrete în care a încercat să o preseze să renunţe la o anchetă privind crimele de război, relatează The Guardian.

Contactele secrete ale lui Yossi Cohen cu procuroarea de atunci a CPI Fatou Bensouda au avut loc în anii de dinaintea deciziei acesteia de a deschide o anchetă oficială privind presupusele crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în teritoriile palestiniene ocupate.

Investigaţia, lansată în 2021, a culminat săptămâna trecută, când succesorul lui Bensouda, Karim Khan, a anunţat că solicită un mandat de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, în legătură cu comportamentul ţării sale în războiul din Gaza.

Decizia procurorului de a solicita camerei preliminare a CPI mandate de arestare pentru Netanyahu şi ministrul Apărării, Yoav Gallant, alături de trei lideri Hamas, este un rezultat de care establishmentul militar şi politic al Israelului se temea de mult timp.

Implicarea personală a lui Cohen în operaţiunea împotriva CPI a avut loc în perioada în care acesta era director al Mossad. Activităţile sale au fost autorizate la nivel înalt şi justificate pe baza faptului că tribunalul ar fi ameninţat personalul militar cu urmărirea penală, potrivit unui oficial israelian de rang înalt.

O altă sursă israeliană informată în legătură cu operaţiunea împotriva lui Bensouda a declarat că obiectivul Mossadului era de a o compromite pe procuroare sau de a o determina să coopereze cu privire la cererile Israelului.

O a treia sursă familiarizată cu operaţiunea a declarat că Yossi Cohen a acţionat ca "mesager neoficial" al lui Netanyahu.

Cohen, care a fost unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Netanyahu la acea vreme şi care se conturează ca o forţă politică de sine stătătoare în Israel, a condus personal implicarea Mossadului într-o campanie de aproape un deceniu a ţării pentru a submina instanţa.

Patru surse au confirmat că Bensouda a informat un mic grup de funcţionari de rang înalt ai CPI despre încercările lui Cohen de a o influenţa, pe fondul îngrijorărilor legate de natura din ce în ce mai persistentă şi mai ameninţătoare a comportamentului acestuia.

Trei dintre aceste surse erau familiarizate cu dezvăluirile oficiale ale lui Bensouda către CPI cu privire la acest subiect. Acestea au declarat că ea a dezvăluit că şeful Mossad a exercitat presiuni asupra ei în mai multe rânduri pentru a nu continua o anchetă penală în cazul palestinian al CPI.

Potrivit relatărilor transmise oficialilor CPI, acesta i-ar fi spus: "Ar trebui să ne ajuţi şi să ne laşi pe noi să avem grijă de tine. Nu vrei să te implici în lucruri care ar putea să compromită securitatea ta sau a familiei tale".

O persoană informată despre activităţile lui Cohen a declarat că acesta a folosit „tactici josnice” împotriva lui Bensouda, ca parte a unui efort, în cele din urmă nereuşit, de a o intimida şi influenţa. Comportamentul său a fost comparat cu „hărţuirea”.

De asemenea, Mossadul a manifestat un interes deosebit faţă de membrii familiei lui Bensouda şi a obţinut transcrieri ale unor înregistrări secrete ale soţului ei, potrivit a două surse care cunosc direct situaţia. Oficialii israelieni au încercat apoi să folosească acest material pentru a o discredita pe procuroare.

Dezvăluirile despre operaţiunea lui Cohen fac parte dintr-o investigaţie care urmează să fie realizată de The Guardian, publicaţia israeliano-palestiniană +972 Magazine şi publicaţia de limbă ebraică Local Call, care dezvăluie modul în care mai multe agenţii de informaţii israeliene au condus un "război" secret împotriva CPI aproape un deceniu.

Contactat de The Guardian, un purtător de cuvânt al biroului premierului israelian a declarat: "Întrebările care ne-au fost transmise sunt pline de multe acuzaţii false şi nefondate, menite să facă rău statului Israel". Cohen nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Bensouda a refuzat să comenteze.

În eforturile Mossadului de a o influenţa pe Bensouda, Israelul a primit sprijin din partea unui aliat puţin probabil: Joseph Kabila, fostul preşedinte al Republicii Democratice Congo (RDC), care a jucat un rol de sprijin în complot.

Dezvăluirile despre eforturile Mossadului de a o influenţa pe Bensouda vin în contextul în care actualul procuror-şef, Karim Khan, a avertizat în ultimele zile că nu va ezita să urmărească penal "încercările de a împiedica, intimida sau influenţa în mod necorespunzător" funcţionarii CPI.

Potrivit experţilor juridici şi foştilor oficiali ai CPI, eforturile Mossadului de a o ameninţa sau de a exercita presiuni asupra lui Bensouda ar putea constitui infracţiuni împotriva administrării justiţiei, în conformitate cu articolul 70 din Statutul de la Roma, tratatul care a înfiinţat Curtea.

Un purtător de cuvânt al CPI nu a vrut să spună dacă procurorul-şef Khan a revizuit dezvăluirile predecesoarei sale cu privire la contactele sale cu Cohen, dar a precizat că actualul procuror-şef al CPI nu s-a întâlnit niciodată şi nu a vorbit niciodată cu şeful Mossad.

Deşi purtătorul de cuvânt a refuzat să comenteze acuzaţiile specifice, acesta a declarat că biroul lui Khan a fost supus la "mai multe forme de ameninţări şi comunicări care ar putea fi considerate încercări de a-i influenţa în mod nejustificat activităţile".

Bensouda stârneşte furia Israelului

Decizia lui Khan de a solicita mandate de arestare împotriva lui Netanyahu şi Gallant săptămâna trecută a marcat prima dată când instanţa a luat măsuri împotriva liderilor unei ţări strâns aliate cu SUA şi Europa. Presupusele lor infracţiuni - printre care se numără conducerea de atacuri asupra civililor şi utilizarea foametei ca metodă de război - se referă la războiul de opt luni din Gaza.

Cu toate acestea, cazul CPI datează din 2015, când Bensouda a decis să deschidă o examinare preliminară a situaţiei din Palestina. Fără o anchetă completă, ancheta ei a fost însărcinată să facă o evaluare iniţială a acuzaţiilor de infracţiuni comise de persoane din Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est.

Decizia lui Bensouda a stârnit furia Israelului, care se temea că cetăţenii săi ar putea fi urmăriţi penal pentru implicarea lor în operaţiunile din teritoriile palestiniene. Israelul şi-a manifestat de mult timp deschis opoziţia faţă de CPI, refuzând să-i recunoască autoritatea. Miniştrii israelieni şi-au intensificat atacurile la adresa Curţii şi chiar au promis că vor încerca să o desfiinţeze.

La scurt timp după ce au început examinarea preliminară, Bensouda şi procurorii săi superiori au început să primească avertismente potrivit cărora serviciile de informaţii israeliene se interesau îndeaproape de activitatea lor.

Potrivit a două surse, printre oficiali de rang înalt ai CPI au existat chiar suspiciuni că Israelul a cultivat surse din cadrul departamentului de urmărire penală a instanţei, cunoscută sub numele de biroul procurorului. O altă persoană a reamintit ulterior că, deşi Mossadul "nu şi-a lăsat semnătura", se presupunea că agenţia se afla în spatele unor activităţi de care oficialii fuseseră informaţi.

Cu toate acestea, doar un grup restrâns de personalităţi de rang înalt din cadrul CPI a fost informat că directorul Mossadului l-a abordat personal pe procurorul-şef.

Spion de carieră, Cohen se bucură de o reputaţie în cadrul comunităţii israeliene de informaţii ca fiind un recrutor eficient de agenţi străini. El era un aliat loial şi puternic al premierului la momentul respectiv, fiind numit director al Mossadului de către Netanyahu în 2016, după ce a lucrat mai mulţi ani alături de acesta în calitate de consilier pentru securitate naţională.

În calitate de şef al Consiliului de securitate naţională între 2013 şi 2016, Cohen a supravegheat organismul care, potrivit mai multor surse, a început să coordoneze un efort al mai multor agenţii împotriva CPI odată ce Bensouda a deschis ancheta preliminară în 2015.

Prima interacţiune a lui Cohen cu Bensouda pare să fi avut loc la conferinţa de securitate de la München din 2017, când directorul Mossad s-a prezentat procurorului în cadrul unui scurt schimb de replici. După această întâlnire, Cohen i-a "întins ulterior o ambuscadă" lui Bensouda într-un episod bizar într-un apartament de hotel din Manhattan, potrivit mai multor surse familiare cu incidentul.

Bensouda se afla la New York în 2018 într-o vizită oficială şi se întâlnea cu Kabila, pe atunci preşedinte al RDC, la hotelul său. Cei doi se întâlniseră de mai multe ori înainte în legătură cu ancheta în curs a CPI privind presupusele crime comise în ţara sa.

Cu toate acestea, întâlnirea pare să fi fost o înscenare. La un moment dat, după ce personalul lui Bensouda a fost rugat să părăsească încăperea, a intrat Cohen, potrivit a trei surse familiare cu întâlnirea. Apariţia surpriză, au spus acestea, a provocat alarmarea lui Bensouda şi a unui grup de funcţionari ai CPI care călătoreau cu ea.

Nu este clar de ce Kabila l-a ajutat pe Cohen, dar legăturile dintre cei doi bărbaţi au fost dezvăluite în 2022 de publicaţia israeliană TheMarker, care a relatat despre o serie de călătorii secrete pe care directorul Mossad le-a făcut în RDC pe parcursul anului 2019.

Potrivit publicaţiei, călătoriile lui Cohen, în timpul cărora a cerut sfatul lui Kabila "cu privire la o problemă de interes pentru Israel" şi care au fost aproape sigur aprobate de Netanyahu, au fost extrem de neobişnuite şi au uimit personalităţi de rang înalt din cadrul comunităţii de informaţii.

Raportând despre întâlnirile din RDC din 2022, postul de televiziune israelian Kan 11 a declarat că deplasările lui Cohen se refereau la un "plan extrem de controversat" şi a citat surse oficiale care l-au descris ca fiind "unul dintre cele mai sensibile secrete ale Israelului".

Mai multe surse au confirmat pentru The Guardian că aceste călătorii au fost parţial legate de operaţiunea CPI, iar Kabila, care a părăsit funcţia în ianuarie 2019, a jucat un rol important de sprijin în complotul Mossadului împotriva lui Bensouda. Kabila nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

"Ameninţări şi manipulare"

După întâlnirea surpriză cu Kabila şi Bensouda la New York, Cohen a sunat-o în mod repetat pe procuroarea-şefă şi a încercat să obţină întâlniri cu ea, au reamintit trei surse. Potrivit a două persoane familiare cu situaţia, la un moment dat, Bensouda l-a întrebat pe Cohen cum a obţinut numărul ei de telefon, la care el a răspuns: "Ai uitat cu ce mă ocup?".

Iniţial, au explicat sursele, şeful serviciilor de informaţii "a încercat să construiască o relaţie" cu procurorul şi a jucat rolul de "poliţist bun" în încercarea de a o atrage de partea sa. Obiectivul iniţial, au spus acestea, pare să fi fost acela de a o convinge pe Bensouda să coopereze cu Israelul.

Cu toate acestea, în timp, tonul contactului lui Cohen s-a schimbat şi a început să folosească o serie de tactici, inclusiv "ameninţări şi manipulare", a declarat o persoană informată cu privire la întâlniri. Acest lucru a determinat-o pe Bensouda să informeze un grup restrâns de funcţionari de rang înalt ai CPI cu privire la comportamentul lui.

În decembrie 2019, procurorul a anunţat că are motive să deschidă o anchetă penală completă privind acuzaţiile de crime de război în Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est. Cu toate acestea, ea a amânat lansarea acesteia, şi a decis mai întâi să solicite o hotărâre din partea camerei preliminare a CPI pentru a confirma că instanţa are într-adevăr jurisdicţie asupra Palestinei.

Mai multe surse au declarat că în această etapă, în timp ce judecătorii analizau cazul, Cohen şi-a intensificat încercările de a o convinge pe Bensouda să nu continue o anchetă completă în cazul în care judecătorii îi dădeau undă verde.

Între sfârşitul anului 2019 şi începutul anului 2021, au declarat sursele, au existat cel puţin trei întâlniri între Cohen şi Bensouda, toate iniţiate de şeful spionajului. Comportamentul său ar fi devenit din ce în ce mai îngrijorător pentru oficialii CPI.

O sursă familiarizată cu relatările lui Bensouda despre ultimele două întâlniri cu Cohen a declarat că acesta a ridicat întrebări cu privire la securitatea ei şi a familiei sale, într-un mod care a făcut-o să creadă că o ameninţa.

Cu o ocazie, Cohen i-ar fi arătat lui Bensouda copii ale unor fotografii ale soţului ei, care au fost făcute pe ascuns atunci când cuplul vizita Londra. Într-o altă ocazie, potrivit surselor, Cohen i-a sugerat procuroarei că o decizie de a deschide o anchetă completă ar fi în detrimentul carierei sale.

Patru surse familiarizate cu situaţia au declarat că a fost cam în aceeaşi perioadă în care Bensouda şi alţi oficiali ai CPI au descoperit că printre canalele diplomatice circulau informaţii referitoare la soţul ei, care ocupa o funcţie de consultant în afaceri internaţionale.

Între 2019 şi 2020, Mossadul a căutat în mod activ informaţii compromiţătoare despre procuroare şi s-a interesat de membrii familiei sale.

Agenţia de spionaj a obţinut o mulţime de materiale, inclusiv transcrieri ale unei aparente operaţiuni sub acoperire împotriva soţului ei.

Nu este clar cine a condus operaţiunea sau ce anume se presupune că ar fi spus acesta în înregistrări. O posibilitate este că acesta ar fi fost vizat de agenţia de informaţii sau de actori privaţi din altă ţară care doreau să aibă influenţă asupra CPI. O altă posibilitate este că informaţiile au fost fabricate.

Cu toate acestea, odată intrat în posesia Israelului, materialul a fost folosit de diplomaţii săi într-o încercare nereuşită de subminare a procurorului-şef. Dar, potrivit mai multor surse, Israelul nu a reuşit să îşi convingă aliaţii de importanţa materialului.

Trei surse la curent cu informaţiile transmise de Israel la nivel diplomatic au descris eforturile ca făcând parte dintr-o "campanie de defăimare" nereuşită împotriva lui Bensouda. "S-au luat după Fatou", a declarat una dintre surse, dar nu a avut "niciun impact" asupra activităţii procurorului.

Eforturile diplomatice au făcut parte dintr-un efort coordonat de guvernele lui Netanyahu şi Donald Trump în SUA pentru a exercita presiuni publice şi private asupra procurorului şi a personalului său.

Între 2019 şi 2020, într-o decizie fără precedent, administraţia Trump a impus restricţii de viză şi sancţiuni asupra procurorului-şef. Măsura a reprezentat represalii faţă de urmărirea de către Bensouda a unei anchete separate privind crimele de război din Afganistan, presupus a fi fost comise de talibani şi de personalul militar afgan şi american.

Cu toate acestea, Mike Pompeo, pe atunci secretar de stat al SUA, a legat pachetul de sancţiuni de cazul Palestina. "Este clar că CPI nu face decât să pună Israelul în [vizor] în scopuri pur politice", a declarat el.

Câteva luni mai târziu, el a acuzat-o pe Bensouda, fără să citeze nicio dovadă, că "s-a implicat în acte de corupţie în beneficiul său personal".

Sancţiunile americane au fost anulate după ce preşedintele Joe Biden a intrat la Casa Albă.

În februarie 2021, camera preliminară a CPI a emis o hotărâre prin care a confirmat că CPI are jurisdicţie în teritoriile palestiniene ocupate. În luna următoare, Bensouda a anunţat deschiderea anchetei penale.

"În cele din urmă, preocuparea noastră centrală trebuie să fie pentru victimele crimelor, atât palestiniene, cât şi israeliene, care decurg din ciclul îndelungat de violenţă şi insecuritate care a provocat suferinţă profundă şi disperare de ambele părţi", a declarat ea la acea vreme.

Bensouda şi-a încheiat mandatul de nouă ani la CPI trei luni mai târziu, lăsându-i succesorului său, Karim Khan, sarcina de a prelua ancheta. Abia după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie şi după războiul care a urmat în Gaza, ancheta CPI a căpătat un nou caracter de urgenţă, culminând cu solicitarea de săptămâna trecută a mandatelor de arestare.

A fost concluzia de care se temea instituţia politică, militară şi de informaţii a Israelului.

"Faptul că l-au ales pe şeful Mossad pentru a fi mesagerul neoficial al premierului la [Bensouda] a fost pentru a intimida, prin definiţie. A eşuat", a declarat o sursă informată despre operaţiunea lui Cohen.