Sesizarea lui Iohannis în cazul Şova, gândită prost (avocată)

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Epoch Times România)

Sesizarea înaintată joi de preşedintele Klaus Iohannis Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării unui presupus conflict de natură constituţională generat de votul în cazul Şova, se pare că a fost gândită prost. Cel puţin aşa susţine avocata Elenina Nicuţ în opinia căreia sesizarea şefului statului nu are prea mari şanse de reuşită.

"Nu există conflict juridic de natură constituţională din simplul fapt că există norme juridice neconstituţionale. Căile de atac împotriva normelor juridice neconstituţionale sunt altele, în cazul de faţă, pentru Legea nr. 96/2006 - sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului, iar pentru Regulamentului Senatului - sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedinţii celor două Camere, un grup parlamentar, 50 de deputaţi sau 25 de senatori.

Singurul conflict juridic de natură constituţională existent în acest moment constă în refuzul Senatului de a considera adoptată hotărârea privind încuviinţarea reţinerii/arestării lui Şova, deşi s-a întrunit majoritatea cerută de Constituţie. În drept, există încuviinţarea Senatului pentru reţinere/arestare (negotium), însă în fapt nu există hotărârea Senatului (instrumentum). Îmi pare rău, dar sesizarea Preşedintelui e făcută prost. Sper ca CSM să dea curs solicitării DNA şi să facă una mai bună", a dezvăluit avocata Elenina Nicuţ, pe contul său de Facebook, adăugând că mai degrabă va reuşi sesizarea PNL pe Regulament.

Dintr-un total de 151 de senatori prezenţi în sală, 79 au votat pentru ridicarea imunităţii lui Dan Şova, 67 împotrivă şi 5 s-au abţinut. Conform Constituţiei, "hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră", ceea ce înseamnă că în cazul de faţă erau necesare doar 77 de voturi.

Pe de altă parte, Regulamentul Senatului susţine, contrar prevederilor din Constituţie, că o astfel de hotărâre se adoptă cu votul majorităţii tuturor senatorilor, nu doar a celor prezenţi.

Astfel, potrivit Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, "Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi", ceea ce ar însemna un număr de 85 de voturi având în vedere că avem un total de 168 de senatori.

Deşi Constituţia ar trebui să primeze, nu acesta a fost cazul în speţa Dan Şova, astfel că senatorul PSD, acuzat de căpuşarea complexurilor Rovinari şi Turceni, a scăpat de arestarea preventivă. Alţii care au fost puşi într-o situaţie similară, cum ar fi Ecaterina Andronescu, Şerban Mihăilescu sau Elena Udrea, nu au fost la fel de norocoşi, aceştia beneficiind de prevederile legii fundamentale.

În acest context preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR în vederea soluţionării conflictului de natură constituţională creat între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte.

Şeful statului susţine că "atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie".

La scurt timp după intervenţia lui Iohannis, liberalii s-au adresat şi ei Curţii Constituţionale, instanţa urmând să analizeze cele două sesizări pe data de 8 aprilie.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.