Sistemul de sănătate, pe post de "Cenuşăreasă". Orban: Mulţi scutelnici beneficiază de servicii, dar nu participă financiar

Premierul Ludovic Orban a declarat, marţi, la o dezbatere, că epidemia de coronavirus a scos în evidenţă disfuncţionalităţile din sistemul de sănătate din România. Mai mult, şeful PNL a transmis că Ministerul Sănătăţii, INSP, Agenţia Medicamentului şi Direcţiile de Sănătate Publică au nevoie de o schimbare de mentalitate şi o modernizare cât mai rapidă pentru a face faţă nevoilor sistemului medical.

“Este clar că şi înainte de această epidemie, dar, mai ales, după această epidemie va trebui să ne gândim cu foarte mare atenţie şi grijă la sistemul de sănătate din România. Această epidemie a scos în evidenţă o serie de lucruri care nu funcţionează, o serie de lucruri care trebuie îndreptate, o serie de tare de sistem şi, mai ales, o tratare, o lungă perioadă de timp, a sistemului de sănătate mai mult ca o Cenuşăreasă. Aici aş trece în revistă câteva elemente: infrastructura spitalicească, care este o infrastructură veche, în care foarte puţine investiţii noi au fost cu adevărat promovate şi care, în mare parte, creează extrem de multe probleme.

În al doilea rând, subfinanţarea cronică a sistemului de sănătate. Realitatea este că sistemul de sănătate se bazează pe contribuţiile plătite de un număr restrâns de cetăţeni în România. Există foarte multe categorii de scutelnici, de oameni care, deşi beneficiază de serviciile de sănătate, nu participă la finanţarea sistemului de sănătate.

În al treilea rând, când mă refer la infrastructură, mă refer şi la tot ceea ce înseamnă infrastructura de comunicare. Aplicaţiile, şi alea care au fost puse în funcţiune, nu merg; cardul de sănătate, se ştie foarte clar, este aproape în colaps, sistemul digital pentru cardul de sănătate; nivelul de digitalizare în sănătate este unul extrem de înapoiat. Chiar noi acum ne-am confruntat cu nevoia de digitalizare cu toate bazele de date pe care a trebuit să le administrăm într-un timp extrem de scurt, pe necesitatea transmiterii informaţiilor într-un sistem extrem de rapid. Şi aici lucrurile, clar, trebuie schimbate rapid”, a explicat Orban, la dezbaterea Resetarea sistemului de sănătate: de la experienţa din criza Covid, la reformă şi modernizare, organizată de cursdeguvernare.ro.

De asemenea, în ceea ce priveşte politica medicamentului, Orban a afirmat că Guvernul va trebui să intervină foarte serios în perioada următoare pentru că menţinerea acestui sistem de clawback, fără o regândire a lui, a dus, practic, la dispariţia de pe piaţa românească a sute sau poate chiar mii de medicamente.

“[Dispariţia medicamentelor a avut loc – n.r.] din cauza faptului că este pusă în spinarea mediului privat suportarea acestei taxei de clawback care, în mare parte, se datorează, pe de o parte, menţinerii unui plafon pentru medicamente decontate şi gratuite care nu este conform cu consumul, şi, pe de altă parte, a unui dezechilibru în ceea ce priveşte raportul între inovative şi generice şi, de asemenea, altor factori care au determinat situaţia de astăzi”, a punctat premierul.

Ludovic Orban a mai susţinut că statul trebuie să se gândească la adoptarea unor măsuri legate de managementul spitalicesc.

“Procedurile, deşi ele, teoretic, există, nu sunt cunoscute, n-a existat niciun for de implementare a lor, managementul spitalicesc, în cea mai mare parte, este un management fără pregătirea necesară, care nu are autoritatea pentru a impune respectarea tuturor regulilor în spitale şi care permite, practic, un sistem policentric de autoritate la nivelul spitalelor. Nu în ultimul rând şi în ceea ce priveşte funcţionarea structurilor suport, va trebui, şi aici, domnul ministru al Sănătăţii, evident, va gândi, în perioada următoare, alături de specialişti, nişte modernizări în sistem, de la INSP, chiar plecând de la Ministerul Sănătăţii, INSP, Agenţia Medicamentului şi dispozitive medicale, direcţiile de sănătate publică - au nevoie de o schimbare de mentalitate şi de o modernizare cât mai rapidă, pentru a face faţă nevoilor sistemului medical şi mai ales că obiectivul fundamental este o creştere a calităţii serviciilor care sunt oferite către cetăţeni”, a afirmat Orban.

Mai mult, premierul a precizat că, în perioada următoare, Guvernul va prioritiza investiţiile în sănătate, investiţiile în infrastructura de transport, în infrastructura energetică, investiţiile în educaţie şi investiţiile în comunicaţii şi în cercetare-dezvoltare.

“Deci, sunt practic printre priorităţile noastre. De altfel, s-a văzut că ne-am mişcat destul de repede. Am văzut o acţiune anterioară care s-a derulat în pas de melc, până am venit noi la putere şi am reuşit în şase luni să semnăm contractele de finanţare pe cele trei spitale regionale: Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova. Contracte de finanţare care arată clar voinţa noastră de realizare a acestor infrastructuri spitaliceşti la standardele europene, la un nivel de modernitate şi calitate care să ne pună în rândul sistemului de sănătate european. Pe lângă asta, avem o serie de alte proiecte pe care le susţinem şi care se vor derula fie cu finanţare din partea BERD sau din partea altor finanţatori instituţionali, fie împreună cu parteneri locali pentru a creşte infrastructura, calitatea infrastructurii de sănătate”, a conchis Ludovic Orban.