Societatea civilă cere dialog cu Iohannis şi dă direcţiile pentru noul premier

Guvernul Grindeanu a căzut, răpus de propriul partid, iar acum Iohannis se pregăteşte să nominalizeze un nou premier. Înainte ca acest lucru să se întâmple, societatea civilă îi transmite şefului statului o serie de "sarcini" pe care noul prim-ministru va trebui să şi le asume.
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Eugen Horoiu / Epoch Times România)

Mai multe organizaţii ale societăţii civile i-au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Iohannis, pentru a-i transmite acestuia misiunea pe care ar trebui să şi-o asume noul premier şi pentru a-i solicita să organizeze consultări nu doar cu partidele, ci şi cu societatea civilă, înainte de a numi un nou prim-ministru.

În viziunea semnatarilor scrisorii, noul premier va trebui să fie un garant al independenţei justiţiei şi continuării luptei anticorupţie, să îngrădească accesul persoanelor condamnate penal în guvern şi îşi facă o prioritate din reforma legislaţiei electorale etc.

Redăm scrisoarea trimisă de societatea civilă preşedintelui:

"Stimate Domnule Preşedinte,

În calitate de cetăţeni şi membri ai societăţii civile dorim să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la criza morală şi politică provocată de coaliţia de la putere.

În acest sens, vă solicităm să numiţi un nou prim-ministru doar sub rezerva asumării publice de către acesta a următoarelor:

1. Garantarea independenţei justiţiei şi renunţarea la orice demers, legislativ sau de altă natură, menit să vulnerabilizeze lupta anticorupţie, incluzând dezincriminarea infracţiunilor de corupţie şi serviciu, reducerea pedepselor pentru acte de corupţie, graţieri colective sau amnistie.

2. Îngrădirea accesului, respectiv demiterea persoanelor condamnate penal pentru infracţiuni de serviciu, numite politic de către Guvern în funcţii de consilieri, asistenţi, şefi de cabinet ai membrilor guvernului etc., şi aplicarea cu stricteţe şi fără excepţii pentru funcţionarii publici din toate clasele şi nivelurile a incompatibilităţilor prevăzute în art. 54 lit. h-j din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.

3. Reforma legislaţiei electorale şi a finanţării partidelor politice în sensul liberalizării şi transparentizării competiţiei politice în termen de maxim un an

  • Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene;
  • Scăderea numărului de semnături necesare partidelor şi independenţilor care doresc să candideze (la orice tip de alegeri) de la 1% la 0,25% pentru partide şi, respectiv, la 0,1% pentru independenţi din numărul total de alegători din circumscripţie, fără alte condiţionări sau excepţii;
  • Introducerea votului electronic la distanţă pentru toate tipurile de alegeri, începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019;
  • Eliminarea pragului electoral pentru alegerile locale şi naţionale pentru o cât mai bună reprezentare a comunităţilor locale şi pentru a opri tendinţele de autoritarism şi de concentrare a puterii politice;
  • Schimbarea modalităţii de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, astfel încât contribuţiile financiare (cotizaţii şi donaţii) să se facă exclusiv prin metode de plată electronică, iar intrările şi ieşirile de bani din conturile partidelor sau conturile de campanie să se publice în timp real, atât pe durata, cât şi în afara campaniilor electorale;
  • Continuarea demersurilor de informatizare, modernizare şi monitorizare a alegerilor începute în anul 2016.


4. Guvernarea deschisă şi transparenţa actului de guvernare locală sau centrală, participarea comunităţilor la decizia publică

  • Publicarea în timp real şi în format deschis, care să permită procesarea automată a datelor, a tuturor contractelor publice (licitaţii sau achiziţii directe) atât pe site-ul specializat al Guvernului (data.gov.ro), cât şi pe site-urile tuturor instituţiilor publice;
  • Publicarea în timp real a tuturor proiectelor de investiţii publice, inclusiv stadiul de execuţie şi plăţile aferente;
  • Modificarea modalităţii de completare şi publicare a declaraţiilor de avere şi interese în format deschis şi care permite procesarea automată a datelor;
  • Dezvoltarea de către toate instituţiile de stat care interacţionează cu cetăţenii a unor platforme web publice, funcţionale, interconectate, interactive şi cât mai simple pentru utilizatori. Crearea cadrului legislativ relevant care să permită monitorizarea şi eficientizarea serviciilor publice de către cetăţenii interesaţi. Încurajarea participării reale de către instituţii a cetăţenilor, a comunităţilor, a ONG-urilor, a organizaţiilor profesionale şi patronale şi a sindicatelor la decizia publică locală şi naţională (şedinţe de consilii locale deschise, agende de lucru publicate din timp pe internet, proiecte de lege cu calendare de consultare);
  • Identificarea priorităţilor de acţiune conform cu necesităţile situaţiei actuale din România, eventual prin introducerea unui sistem public de consultare periodică a cetăţenilor.


5. Respectarea valorilor şi angajamentelor europene asumate de România şi menţinerea direcţiei euroatlantice a României, garantarea drepturilor prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

  • Susţinerea activă a unui mecanism european de monitorizare şi cooperare pentru respectarea principiilor statului de drept în toate statele membre şi a înfiinţării şi operaţionalizării instituţiei Procurorului European;
  • Continuarea şi întărirea parteneriatului strategic cu SUA;
  • Integrarea şi mai profundă în Uniunea Europeană, inclusiv adoptarea euro ca monedă imediat ce economia României va fi compatibilă cu zona euro şi adoptarea cât mai urgentă de măsuri în vederea realizării unei astfel de economii, bazate pe principiul dezvoltării durabile.

Considerăm că aceste măsuri sunt aplicabile indiferent de ideologia politică a noii echipe de guvernare. Acceptarea şi asumarea acestora reprezintă un act de minimă bună-credinţă şi un pas absolut necesar în reducerea clivajului existent între societatea civilă şi actuala putere.

Vă solicităm, de asemenea, să organizaţi o serie de consultări inclusiv cu societatea civilă înainte de a numi un nou prim-ministru. Ne exprimăm, deci, deschiderea de a participa împreună cu dumneavoastră la operaţionalizarea acestor măsuri, pentru a le defini cât mai clar în termeni de acţiuni concrete, termene limită şi rezultate aşteptate.
P.S. Rugăm românii să susţină cu semnături aceste doleanţe aici: https://goo.gl/tEPvbJ. Scrisoarea şi semnăturile vor fi trimise Preşedintelui României.

Vă mulţumim"

Scrisoarea este semnată de Contract România, reţea naţională de grupuri civice formată din: Aradul Civic, CIVICA Iaşi, Evoluţie în Instituţie, Grupul de Acţiune Civică Bacău, Iniţiativa Craiova, Iniţiativa România, Iniţiativa Timişoara, formată din Activ Civic, ACUMA, Ariergarda, Asociaţia ARAS - filiala Timişoara, Asociaţia Culturală Diogene, Asociaţia SPICC, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiş, LGBTeam, Pieces of Heaven, Yacht Club Timişoara, Liga Civică Galaţi, Oradea Civică, Corupţia Ucide - grup civic cu peste 57.000 de aderenţi, De-clic - comunitate de cetăţeni activi cu peste 200.000 de membri, Geeks For Democracy - grup civic cu peste 10.000 de aderenţi, #Rezistenţa - grup civic cu peste 57.000 de aderenţi, România Vie, Dăruieşte Viaţa.