Sperând la un Gorbaciov în China de azi

Observatorii au concluzionat din "turneul din sud" de anul trecut al noului lider chinez al Partidului Comunist că "Xi Jinping urmează învăţăturile lui Deng Xiaoping." Cu toate acestea, raportul oficial al mass-mediei privind discursul din "turneul din sud" a lui Xi a fost editat.
La o întâlnire recentă a Comisiei Centrale pentru Inspecţie Disciplinară, liderul Partidului Comunist Chinez Xi Jinping a subliniat că eforturile anticorupţie trebuie să vizeze atât "muştele" cât şi "tigrii", referindu-se la oficialii de nivel mic şi mare. Totuşi, se pare că acesta nu se gândeşte la o reformă politică. (Ed Jones-Pool / Getty images)
He Qinglian
12.02.2013

Observatorii au concluzionat din "turneul din sud" de anul trecut al noului lider chinez al Partidului Comunist că "Xi Jinping urmează învăţăturile lui Deng Xiaoping." Cu toate acestea, raportul oficial al mass-mediei privind discursul din "turneul din sud" a lui Xi a fost editat.

Discursul complet al lui Xi a fost dezvăluit recent online şi a dezamăgit mulţi reformişti. Un comentariu de remarcat este cel făcut de Xi referitor la colapsul Uniunii Sovietice. Xi a precizat: "În final, Gorbaciov a şoptit câteva cuvinte şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice s-a prăbuşit. Un partid uriaş a dispărut, dintr-o dată. Uniunea Sovietică a avut mai mulţi membri de partid decât noi [Partidul Comunist Chinez]. Cu toate acestea, nimeni nu a fost un bărbat adevărat să ia atitudine şi să lupte".

Expresia "nimeni nu a fost un bărbat adevărat", a fost creată de doamna Huarui, poeta şi concubina unui împărat care şi-a pierdut imperiul, după căderea dinastiei Tang (907-960 d.Hr.). Atunci când Xi Jinping a folosit această expresie pentru a descrie căderea Partidului Comunist Sovietic şi a Uniunii Sovietice drept o "naţiune anihilată", în mod sigur îi simţea greutatea pe umerii.

Eu, cu toate acestea, nu sunt deloc dezamăgit de discursul complet al lui Xi din turneul din sud. În articolul meu intitulat "Xi Jinping: Gardianul Regimului Roşu," deja am ajuns la concluzia ca Xi nu este o persoană cu o atitudine ambiguă. Ceea ce vorbeşte este exact ceea ce vrea să facă. Dacă poate fi realizat este o altă problemă. Xi are întotdeauna o înţelegere clară a rolului său. Mai mult decât atât, cadrele veterane ale Partidului Comunist Chinez (PCC) nu l-ar fi ales pe Xi drept persoana care să protejeze "regimul roşu".

Dar problema este că regimul chinez este deja într-o stare atât de degenerată încât singurul rezultat posibil este doar colapsul total. Chiar dacă toţi cei şapte membri ai Comitetului Permanent al Biroului Politic ar fi "oameni adevăraţi", nimeni nu poate preveni colapsul inevitabil al regimului. Soarta Partidului Comunist Sovietic, sau cea a PCC nu este determinată de niciun lider al Partidului, ci de către publicul larg. Acum, regimul chinez pur si simplu refuză să recunoască faptul că şi-a pierdut reputaţia , înlocuind încrederea dintre oameni cu suspiciune şi renunţând la toată veridicitatea sa. Acest lucru este, de asemenea, cunoscut sub numele de "Cele cinci sfârşituri".

La 25 decembrie 2011, purtătorul de cuvânt al portavocii PCC, Xinhua, a publicat un articol intitulat "Motive pentru şi revelaţii de la colapsul Uniunii Sovietice", care prezintă punctul de vedere al PCC referitor la colapsul Uniunii Sovietice. Autorul articolului, Wan Chengcai, a ridicat opt ​​întrebări. În afară de o întrebare neutră despre "motiv important al colapsului" toate celelalte întrebări au fost ridicate din punctul de vedere al guvernării partidului chinez, PCC. De exemplu: Cine a beneficiat şi cine a pierdut din cauza colapsului? Care sunt efectele majore asupra lumii provocate de colaps? Ce ar trebui să înveţe China din colaps? Cum ar trebui să fie evaluat Mihail Gorbaciov, care a iniţiat reforma politică?

Vladimir Putin a dat deja un răspuns cu înţeles dublu la aceste întrebări. El a precizat: "cine nu regretă căderea Uniunii Sovietice nu are inimă; oricine o vrea restaurată nu are creier". Pe de o parte, Putin era trist pentru că Uniunea Sovietică a trecut de la o superputere la o ţară de nivel secundar. Pe de altă parte, Putin a considerat-o ca pe o mutare bună pentru a pune capăt dictaturii în Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, mass-media chineză au parafrazat în mod intenţionat acest lucru astfel încât au pretins că tot ce a spus Putin a fost că el s-a simţit trist din cauza prăbuşirii Partidului Comunist.

De fapt, cauzele din spatele colapsului Uniunii Sovietice au fost de mult timp atribuite a trei factori. În primul rând, corupţia din elita politică a contribuit la ascensiunea divizării sociale şi la tulburări, înstrăinarea oamenilor de rând şi a intelectualilor, care şi-au pierdut credinţa în Partidul Comunist Sovietic. Chiar înainte de colaps, muncitorii au organizat o grevă la nivel naţional pentru a protesta faţă de birocraţie. În al doilea rând, pentru a-şi menţină statutul de superputere, Partidul Comunist Sovietic s-a angajat într-o cursă a înarmării cu Statele Unite, fapt ce a provocat o criză financiară. În al treilea rând, Secretarul General sovietic Gorbaciov a iniţiat o serie de reforme de"gândire nouă", care au dus la prăbuşirea dictaturii în ţările socialiste din Europa de Est.

Să comparăm situaţia actuală a PCC cu cea a Uniunii Sovietice de acum 20 de ani.

Să începem prin a ne uita la mediul internaţional. Comparativ cu Partidul Comunist Sovietic, PCC este, fără îndoială, mai norocos. În anii 1980, regimurile totalitare din Europa Sovietică de Est au "înfuriat atât oamenii cât şi zeii". Papa Ioan Paul al II-lea şi preşedintele Ronald Reagan au condus războiul de distrugere a comunismului, de susţinere a dreptăţii şi de salvgardare a credinţelor. Celebrul discurs al preşedintelui Reagan de a "Dărâma acest zid" a fost difuzat în toată lumea şi m-a mişcat până la lacrimi. Apoi Mihail Gorbaciov a urmat, pur si simplu dorinţele oamenilor şi a acceptat democraţia. Revoluţiile care au avut loc în Europa de Est, au deschis uşile pentru democraţie şi au pus capăt Războiului Rece. Mihail Gorbaciov a devenit un erou de mare înţelepciune al secolului 20 şi va fi pentru întotdeauna admirat de oamenii iubitori de libertate.

Lumea s-a schimbat foarte mult de atunci. În timp ce China era în creştere în primul deceniu al secolului 21, Europa era în declin. Formarea Uniunii Europene a fost doar o încercare slabă de a restabilirea gloria Germaniei şi Franţei ca superputeri mondiale. O altă superputere, Statele Unite ale Americii, a fost încătuşată din punct de vedere financiar de războiul împotriva terorismului, războiul din Irak şi de criza financiară din 2008, cu datorii ajungând până la stratosferă şi nemulţumirea larg răspândită din partea cetăţenilor privind participarea SUA în orice fel de război. Atunci când Revoluţia Iasomiei a lovit nord-estul Africii, Europa şi Statele Unite de-abia au putut oferi o oarecare asistenţă, ca să nu mai vorbim de rezolvarea haosului din Siria. În astfel de circumstanţe, păstrarea unui ochi aţintit pe situaţia drepturilor omului în China, a fost doar o obligaţie internaţională pentru naţiunea americană şi cele europene. Aceştia nu au voinţa şi nici resursele pentru a deveni forţe motrice ale democraţiei aşa cum au făcut în al treilea val de democratizare.

Cu toate acestea, mediul internaţional favorabil nu va scădea presiunea internă cu care se confrunta Xi Jinping. În afară de promisiunea că "nu va deveni un Gorbaciov", Xi este într-o situaţie foarte dificilă.

În primul rând, corupţia din cadrul cercului de elită al PCC este mult mai gravă decât cea a Uniunii Sovietice, Mobutu şi Gaddafi. Acest lucru poate fi uşor de văzut din propriile rapoarte media ale regimului, ca să nu mai vorbim de rapoartele New York Times şi Bloomberg. Deturnarea de fonduri în valoare de sute de milioane de dolari de către oficialii de la nivel local nu este rară. Portalul chinez de Internet QQ a publicat un articol intitulat "Istoria Corupţia Uniunii Sovietice în anii 1970", care a expus corupţia Uniunii Sovietice. Nu este nimic în comparaţie cu corupţia oficialilor PCC. Aşa-numita "aprovizionare specială" pentru oficialii sovietici era doar un import de bunuri cum ar fi vin, haine, aparate de fotografiat şi parfum, din SUA şi din naţiunile europene. Între timp, oficialii PCC au ajuns la starea de "bunuri de lux provenite din mită nefiind nevoie să cheltuie din salariu", de prin anii 1990. Ceea ce oficialii sovietici nici nu îşi puteau imagina este răspândirea internaţională a oficialilor PCC. Milioane de membri de partid au devenit "oficiali goi", prin mutarea membrii familiei lor în străinătate. Singura "aprovizionare specială" de care au nevoie este apa curată, aer curat şi produse alimentare sigure.

În al doilea rând, sistemul economic sovietic a avut resurse interne abundente şi o rată scăzută a şomajului. Dar China de astăzi este marcată de o lipsă de resurse naturale şi o rată ridicată a şomajului. Peste 100 de milioane de agricultori nu au pământ. Zeci de milioane de locuitori ai oraşului sunt şomeri. Profiturile din reforma economică s-au epuizat în timpul domniei de 10 ani a lui Hu şi Wen.

Aşa cum am scris în articolul meu din 2004, "Starea actuală şi viitoare a regimului autoritar al Chinei", există patru cerinţe de bază pentru că o societate să se susţină: sistemul ecologic drept bază; sistemul moral ca legătură între diferite entităţi sociale; drepturile fundamentale de viaţă măsurate prin rata şomajului; un sistem politic care menţine operaţiunile normale ale unei societăţi. În prezent, sistemul ecologic, sistem moral, precum şi drepturile elementare de trai s-au prăbuşit deja, sau sunt aproape să se prăbuşească. Singurul lucru rămas este dictatura politică.

În astfel de circumstanţe, numai gangsteri politici ai PCC ar putea respinge reforma politică. Chiar şi intelectualii, care se tem cel mai mult de violenţă, îşi doresc reforma pentru a scăpa de sistemul unui singur partid şi pentru a evita o revoluţie violentă.

Persoana care acţionează ca un Gorbaciov al Chinei va deveni un "om bun", respectat şi admirat de întreaga lume.

He Qinglian este un proeminent autor şi economist chinez. Stabilită în prezent în SUA, ea a scris "Capcanele Chinei", care se referă la corupţia din reforma economică a Chinei din anii 1990 şi "Ceaţa Cenzurii: Controlul mass-mediei din China", care vorbeşte despre manipularea şi limitarea presei. Aceasta scrie regulat despre probleme contemporane sociale şi economice chineze.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor