SUA ar putea falimenta industria aeronautică a Chinei, dacă Xi decide să înarmeze Rusia [Analiză]

Regimul comunist de la Beijing riscă enorm dacă ar trimite armament Kremlinului pentru războiul său din Ucraina, iar SUA ar putea răspunde prin sancţiuni şi prin încercarea de a falimenta industria aviatică şi spaţială chineză, relatează Ziare.com, citând o analiză Foreign Policy.

Potrivit analizei, industria aviatică din China este dependentă de SUA şi Uniunea Europeană, iar intrarea acesteia în colaps ar constitui o lovitură majoră pentru aspiraţiile economice şi prestigiul liderului chinez Xi Jinping, care tocmai şi-a încheiat o vizită la Moscova, unde a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin.

Xi Jinping a transformat domeniul tehnologic şi industria aviatică într-o prioritate cheie pentru ţara sa, acest sector dezvoltându-se în mod accelerat în ultimele două decenii şi având un rol fundamental pentru infrastructura Chinei.

Potrivit Băncii Mondiale, traficul aerian de pasageri în China a crescut de peste zece ori între 2000 şi 2019, de la 62 de milioane de pasageri la 660 de milioane de pasageri.

Creşterea exponenţială a numărului de pasageri a făcut din China un client important pentru avioanele fabricate din Occident: pe baza cifrelor raportate de producători, în 2000, China a preluat 2% din producţia mondială de avioane de linie. În 2018, anul de vârf pentru importuri, a fost nevoie de 23% din producţia mondială de avioane de linie pentru a acoperi cererea Chinei, se arată în analiză.

Potrivit Foreign Policy, SUA şi aliaţii săi au decis deja să se decupleze cât mai repede de China când vine vorba de semiconductori şi sisteme de telecomunicaţii. Iar următorul pas, în cazul în care Xi Jinping hotărăşte să trimită arme Rusiei, este impunerea de sancţiuni care vor pune la pământ industria aviatică a Chinei.

Deşi, regimul de la Beijing depune eforturi pentru a dezvolta pe plan local componentele importate din domeniul aviatic, acesta va fi un drum foarte lung.

Totodată, continuă analiza, motoarele reprezintă cea mai slabă verigă din planurile de aviaţie civilă ale Chinei. Mai exact, corpurile, sistemele şi tehnologiile aeronavelor pot fi dificil de dezvoltat, dar motoarele cu reacţie sunt la un nivel complet diferit în ceea ce priveşte barierele privind livrarea.

Situaţia este cu atât mai sensibilă pentru China cu cât doar trei companii - General Electric şi Raytheon/Pratt & Whitney în Statele Unite şi Rolls-Royce în Marea Britanie - construiesc motoare cu reacţie comerciale.

Prin urmare, în cazul în care aceste companii ar opri livrările către China, statul comunist nu ar avea de unde cumpăra motoare pentru avioanele sale. Iar Rusia nu a putut deveni o opţiune de furnizor de motoare cu reacţie pentru China.

China ar trebui să aleagă între regândirea vânzării de arme către Rusia sau să admită că planurile pentru o industrie aeriană naţională autonomă sunt insuportabile, cel puţin pentru următorii 12 până la 15 ani, arată Foreign Policy.

Totodată, în cazul în care Beijingul decide să înarmeze Rusia, ar exista şi opţiunea de a sancţiona flota de avioane de linie existentă a Chinei, care este aproape în totalitate fabricată în Occident şi, prin urmare, depinde de un flux constant de piese de schimb.