SUA emite mandat de confiscare a petrolierului iranian eliberat de Gibraltar

Super petrolierul Grace 1
Super petrolierul Grace 1 (Screenshot)

Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a emis vineri un mandat federal pentru confiscarea petrolierului iranian Grace 1. Măsura a fost luată la o zi după ce un judecător din Gibraltar a aprobat eliberarea navei iraniene în pofida încercărilor legale ale SUA de a o reţine, potrivit Deutsche Welle.

Petrolierul a fost reţinut în largul Gibraltarului de către Marina Regală britanică în 4 iulie, pe baza suspiciunii că nava transporta petrol în Siria, un aliat al Iranului, încălcând astfel sancţiunile aplicate de UE împotriva regimului din Damasc. Ca răspuns, iranienii au confiscat în 19 iulie un petrolier sub pavilion britanic în Ormuz.

Departamentul de Justiţie american a susţinut că măsura are la bază încălcarea Legii internaţionale privind puterile economice de urgenţă (IEEPA), precum şi fraudă bancară, spălare de bani etc.

SUA acuză Grace 1 de legături cu terorismul

Mandatul pentru confiscarea navei iraniene a fost emis de Tribunalul Districtului american Columbia.

Guvernul american a precizat că petrolierul, inclusiv cele două milioane de barili de petrol aflate la bord şi o sumă de 995.000 de dolari pot fi confiscate.

Washingtonul a încercat să reţină nava insistând că aceasta ar avea legături cu Gărzile Revoluţionare Islamice ale Iranului (IRGC), pe care SUA le-a desemnat drept organizaţie teroristă.

Petrolierul iranian şi-a schimbat poziţia vineri, însă nu a ridicat ancora, astfel că nu este sigur dacă nava va fi pregătită să navigheze în aceste zile.

Relaţiile dintre Teheran şi SUA s-au deteriorat semnificativ de când preşedintele american Donald Trump s-a retras anul trecut din acordul nuclear încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri. SUA a reimpus sancţiuni economice severe asupra multor sectoare iraniene, inclusiv industria petrolului şi financiară. Recent, Washingtonul a înăsprit sancţiunile şi a susţinut că urmăreşte să reducă la zero exporturile de petrol iranian, generând tensiuni şi cu ţările din UE, în special Germania.

Ca răspuns la sancţiunile SUA, Teheranul a luat măsuri de a depăşi două limite impuse de acordul nuclear JCPOA: una în ceea ce priveşte cantitatea uraniului pe care o poate stoca şi una vizând gradul de puritate la care îşi poate îmbogăţi uraniul, acesta fiind majorat de la 3,67% la 4,5%. De asemenea, Iranul a ameninţat că intenţionează să crească gradul de puritate la 20%, concentraţie folosită pentru construirea bombelor nucleare.