SUA ridică sancţiunile punctuale asupra personalului Curţii Penale Internaţionale

În septembrie 2020, guvernul SUA i-a sancţionat pe procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Fatou Bensouda, şi pe Phakiso Mochochoko, şeful diviziei de jurisdicţie, complementare şi cooperare a CPI. La momentul respectiv secretarul de stat Mike Pompeo a declarat, de asemenea, că SUA ar restricţiona eliberarea vizelor celor care ajută CPI să investigheze personalul SUA.

Toate acestea au căpătat un curs invers, vineri, când secretarul de stat american, Antony Blinken, a anunţat că Joe Biden a revocat Ordinul executiv 13928 din mandatul Trump privind „blocarea proprietăţii anumitor persoane asociate cu Curtea Penală Internaţională (CPI)”.

Drept urmare, guvernul SUA a ridicat sancţiunile economice impuse anterior împotriva procurorului CPI Bensouda şi a asistentului său Mochochoko, precum şi „restricţiile de viză în legătură cu Curtea”, a detaliat Blinken.

Oficialii CPI au fost iniţial sancţionaţi de Departamentul de Stat în septembrie 2020, după ce fostul preşedinte american Donald Trump a declarat că ancheta Curţii cu privire la presupuse crime de război americane în Afganistan reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

„Aceste acţiuni din partea CPI, la rândul lor, ameninţă să încalce suveranitatea Statelor Unite şi să împiedice munca critică de securitate naţională şi politică externă a guvernului Statelor Unite şi a oficialilor aliaţi şi, prin urmare, ameninţă securitatea naţională şi politica externă a Statelor Unite", a susţinut Trump în ordinul său executiv din iunie 2020.

Blinken a subliniat, vineri, că Departamentul de Stat din cadrul administraţiei Biden continuă „să nu fie de acord cu acţiunile CPI referitoare la situaţiile din Afganistan şi teritoriile palestiniene”.

"Ne menţinem obiecţia îndelungată faţă de eforturile Curţii de a-şi impune jurisdicţia asupra personalului unor state care nu sunt membre, precum Statele Unite şi Israel", a spus el. "Credem, totuşi, că preocupările noastre cu privire la aceste cazuri ar fi abordate mai bine prin angajarea cu toate părţile interesate în procesul CPI decât prin impunerea de sancţiuni."

CPI nu a emis încă un răspuns public la demersul SUA, dar Curtea a condamnat imediat sancţiunile economice ale Washingtonului în septembrie 2020.

"Aceste acte de constrângere, îndreptate către o instituţie judiciară internaţională şi funcţionarii săi publici, sunt fără precedent şi constituie atacuri grave împotriva Curţii, a Tratatului de la Roma de justiţie penală internaţională şi a statului de drept în general", a afirmat CPI.

CPI a atras atenţia la nivel mondial la începutul lunii martie a acestui an, după ce Bensouda a anunţat că instanţa va investiga crimele săvârşite de Forţele de Apărare ale Israelului şi de alte grupuri armate din Palestina începând cu 13 iunie 2014.

Anunţul a fost întâmpinat cu laude de către Autoritatea Palestiniană şi Hamas, provocând indignare în Israel, premierul Benjamin Netanyahu denunţându-l drept „antisemitism nediluat”.

Anunţul CPI a afirmat că „jurisdicţia teritorială a instanţei în situaţia din Palestina [….] se extinde la teritoriile ocupate de Israel din 1967, şi anume Gaza şi Cisiordania, inclusiv Ierusalimul de Est”. Bensouda a adăugat, de asemenea, că există „o bază rezonabilă” pentru a considera că „în Cisiordania au fost sau sunt comise” crime de război de către Israel şi grupul militant Hamas, solicitând o anchetă.

Ancheta va examina, de asemenea, acţiunile mişcării palestiniene Hamas, care a lansat rachete în Israel în timpul războiului din Gaza din 2014, a afirmat Bensouda.