Ţările G7 sprijină trimiterea de ajutor suplimentar Ucrainei, menţin aparenţa unui bloc unit ca răspuns la agresiunea Rusiei

Joseph Borrell
Joseph Borrell (Pool / Getty Images)

Miniştrii de externe ai grupului G7 au susţinut acordarea de mai multe ajutoare şi arme Ucrainei, în timpul întâlnirii de vineri, Germania numind evoluţia un „semn puternic de unitate” pentru a adânci izolarea Rusiei ca răspuns la invadarea vecinului său.

Şeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a anunţat un sprijin militar suplimentar în valoare de 500 de milioane de euro, care ar trebui să fie aprobat săptămâna viitoare de membrii UE şi şi-a exprimat încrederea că blocul va conveni asupra unui embargo asupra petrolului rusesc.

Ministrul britanic de externe Liz Truss a anunţat noi sancţiuni care vizează reţeaua financiară şi cercul de apropiaţi al preşedintelui rus Vladimir Putin, inclusiv fosta soţie şi verii, şi a cerut, de asemenea, creşterea livrărilor de arme către Ucraina.

Întâlnirea anuală care se va încheia sâmbătă reuneşte şefii diplomaţiei din Marea Britanie, Canada, Germania, Franţa, Italia, Japonia, Statele Unite şi UE şi are loc într-un castel vechi de 400 de ani din staţiunea Weissenhaus de la Marea Baltică.

Evoluţia este înregistrată după ce, în weekendul trecut, liderii G7 au promis că vor interzice sau elimina treptat cumpărarea petrolului rusesc.

Evenimentul, la care au participat miniştrii de externe ai Ucrainei şi Republicii Moldova, a scos în evidenţă şi preocupările privind securitatea alimentară şi temerile că războiul din Ucraina s-ar putea răspândi în Moldova.

Ministrul de externe al Republicii Moldova a declarat într-un interviu pentru Reuters că unele forţe din regiunea separatistă a Transnistriei sunt hotărâte să genereze instabilitate, dar că guvernul său intenţionează să rezolve problema prin diplomaţie.

Discuţiile G7 vor sfida încercările Rusiei de a diviza comunitatea internaţională folosind conflictul din Ucraina, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock.

„Niciodată de la sfârşitul Războiului Rece noi, partenerii G7, nu am fost mai profund provocaţi. Niciodată până acum nu am fost mai uniţi”, a spus ea pe Twitter.

Putin nu are nicio intenţie să oprească războiul, a spus Borrell, adăugând că noul sprijin militar al UE va consta în arme grele precum tancuri şi artilerie şi va ridica ajutorul acordat Ucrainei de blocul european la aproximativ 2 miliarde de euro.

„Va fi o presiune mai mare asupra Rusiei, cu sancţiuni economice şi continuarea izolării internaţionale a Rusiei şi combaterea dezinformării”, a spus el.

Adresându-se reporterilor în marja întâlnirii, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a provocat UE să impună embargoul asupra petrolului rusesc, spunând că Putin va jubila dacă propunerea nu va fi acceptată.

Ungaria, s-a opus planului, care necesită unanimitate pentru a fi adoptat.

Kuleba le-a cerut aliaţilor să confişte bunurile ruseşti pentru a finanţa reconstrucţia Ucrainei, o propunere susţinută de ministrul german de finanţe Christian Lindner într-un interviu publicat vineri de săptămânalul german Der Spiegel.

În acest weekend Germania va găzdui, separat, miniştri din NATO, după ce Suedia şi Finlanda au anunţat că se pregătesc să solicite aderarea la alianţa transatlantică, generând ameninţări cu represalii din partea Moscovei şi obiecţii din partea Turciei, şi ea membră NATO.

Moldova alarmată

Războiul din Ucraina a făcut ca preţurile globale la cereale, ulei de gătit, combustibil şi îngrăşăminte să crească, agenţiile Naţiunilor Unite avertizând că ridicarea preţurilor va agrava o criză alimentară, în special în Africa.

Invazia Rusiei a perturbat transportul în Marea Neagră, o rută majoră pentru cereale şi alte mărfuri, limitând exporturile.

Surse diplomatice au spus că cele şapte ţări doresc să se organizeze mai bine pentru a găsi răspunsuri rapide şi eficiente la criza alimentară.

Cum Rusia blochează porturile ucrainene, eforturile se vor concentra, probabil, pe accelerarea transporturilor de produse către restul Europei pe calea ferată.

Moldova se luptă să facă faţă fluxului de refugiaţi din Ucraina, iar incidentele în care sunt implicaţi separatiştii pro-ruşi în Transnistria au ridicat îngrijorări.

„Sunt limitaţi, dar vor să facă jocuri care aprind tensiuni, provocând isteric populaţia din Transnistria şi generând îngrijorări în rândul populaţiei Moldovei”, a spus ministrul de externe Nicu Popescu.

„Există forţe interne care vor să destabilizeze această regiune şi să aducă războiul mai aproape de casele noastre. Lucrăm pentru a ne asigura ca acest lucru nu se va întâmpla”.