Tensiuni la graniţa dintre Ucraina şi Rusia: De ce acum, care sunt evoluţiile probabile
Rebel separatist în Doneţk, estul Ucrainei, 29 octombrie 2015. (Captură Foto)
Occidentul - şi în special ţările blocului european - au devenit din ce în ce mai nervoase în ultimele zile din cauza semnelor unei acumulări militare ruseşti apropiate conflictului din estul Ucrainei şi din peninsula Crimeea, anexată.
Conflictul din estul Ucrainei - care a izbucnit în 2014 în urma revoluţiei euromaidan a susţinătorilor integrării europene şi în urma anexării Crimeii de către Rusia - a înregistrat escaladări repetate din momentul obţinerii acordului de încetare a focului, în 2015.
Cu toate acestea, avertismentele recente şi declaraţiile venite de la Moscova, Kiev şi Washington sunt cele mai serioase şi puternic formulate din ultimele luni.
Moscova şi Kievul au fost blocate în conflict începând cu 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar separatiştii susţinuţi de ruşi în Donbass, Ucraina au început un război civil sângeros, declarând independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk.
Organizaţia Naţiunilor Unite spune că în timpul luptelor au murit peste 13.000 de oameni - majoritatea în primele câteva luni de conflict, care au fost şi cele mai sângeroase, marcate de scene dramatice între separatiştii susţinuţi de Moscova şi forţele ucrainene.
În ciuda unui acord de încetare a focului intermediat de UE, cunoscut sub numele de Acordul de la Minsk, care a intrat în vigoare în 2015, au existat crize repetate, ambele părţi confruntându-se pe un front de 500 de kilometri care împarte teritoriul disputat între forţele ucrainene şi separatişti.
Negocierile de pace au fost în mare parte blocate în ultimii şase ani.
Citiți și Donbass-ul ia foc din nou: Rusia avertizează NATO să nu trimită trupe în Ucraina
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care monitorizează conflictul, continuă să raporteze în fiecare zi zeci, uneori sute, de încălcări ale încetării focului, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că 20 de militari ucraineni au fost ucişi până în 2021 - inclusiv patru la începutul acestei săptămâni, în cea mai letală confruntare din ultimele câteva luni - şi alţi 57 răniţi.
Un articol al Moscow Times arată că mai multe rapoarte, inclusiv videoclipuri şi fotografii distribuite pe reţelele de socializare, au documentat prezenţa militară rusă semnificativă desfăşurată atât în Crimeea - casa flotei ruseşti de la Marea Neagră - cât şi lângă graniţa dintre Rusia şi zona de conflict din estul Ucrainei.
Se estimează că 4.000 de soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi la graniţa cu Ucraina, potrivit New York Times, citând un oficial anonim al SUA. Ziarul a raportat, de asemenea, că, drept răspuns la acumularea de trupe, Comandamentul European al armatei SUA şi-a ridicat gradul de alertă la cel mai înalt nivel - „potenţială criză iminentă”.
Patru militari ucraineni au fost ucişi şi şapte răniţi în lupte la începutul acestei săptămâni, cel mai mortal incident militar din conflict până în acest an.
În Crimeea, analiştii au indicat lipsa apei în ultimele câteva luni drept o posibilă sursă de tensiuni. Acestea au fost parţial declanşate de oprirea aprovizionării de către Ucraina prin Canalul Crimeea de Nord, care furniza 85% din alimentarea cu apă a peninsulei, după anexare.
Joe Biden, şi-a exprimat sprijinul ferm pentru Ucraina într-un apel către Zelenski, vineri, a declarat Casa Albă. Biden „a afirmat sprijinul neclintit al Statelor Unite pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială în faţa agresiunii continue a Rusiei în Donbas şi Crimeea”, a declarat Casa Albă într-un comunicat.
Statele Unite au atacat Rusia pentru „acţiunile sale agresive şi provocatoare”, despre care spun că sunt concepute pentru a intimida Ucraina, iar alianţa militară NATO a organizat o întâlnire urgentă joi seară, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la masarea de tehnică militară şi trupe a Rusiei. Într-un apel telefonic între şefii apărării, joi, Washington a transmis Kievului că „nu va lăsa Ucraina singură în caz de escaladare a agresiunii ruseşti”, se arată într-o declaraţie publicată de ministerul apărării ucrainean.
Rusia a declarat că mişcările sale de trupe sunt de natură defensivă. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliştilor că Rusia are dreptul de a muta unităţi şi trupe militare în ţară după bunul plac, adăugând că „nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni şi să reprezinte o ameninţare pentru nimeni”.
De mai multe săptămâni Kremlinul a susţinut că Ucraina desfăşoară şi ea unităţi militare către zona de conflict.
Dar Rusia a răspuns, de asemenea, la avertismentele SUA şi NATO în termeni mai duri.
Peskov a declarat vineri că situaţia din estul Ucrainei este precară şi riscă să se extindă în orice moment, adăugând că desfăşurarea trupelor NATO în apropierea zonei de conflict sau a frontierelor Rusiei ar declanşa un răspuns al Moscovei.
Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că o altă escaladare în Donbass va „distruge” Ucraina, a informat vineri agenţia de presă rusă TASS.
Ucraina pare să minimizeze posibilitatea unei escaladări militare grave în conflict, în timp ce continuă să avertizeze despre prezenţa trupelor ruseşti. Parlamentul său a publicat o declaraţie la începutul acestei săptămâni, în care descria bombardamentele intensificate de artilerie din zonele deţinute de separatişti şi o acumulare de echipament militar rus.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat: „actuala escaladare a Rusiei este sistemică [şi] cea mai mare din ultimii ani”, dar a adăugat: „Singura cale de rezolvare este diplomaţia”.
Preşedintele Zelenski a declarat vineri: „Flexarea de muşchi sub formă de exerciţii militare şi posibile provocări de-a lungul frontierei sunt jocuri tradiţionale ruseşti”.
Analiştii sunt împărţiţi cu privire la semnificaţia şi scopul mişcărilor trupelor ruseşti şi la ameninţarea pe care ar putea să o reprezinte pentru o posibilă fluidizare a conflictului. Unii cred că Kremlinul îşi flexează muşchii în încercarea de a revigora discuţiile de pace, de a împinge Ucraina într-o zonă mai favorabilă şi de a testa angajamentul noii administraţii americane faţă de Kiev. Alţii se tem că acumularea ar putea fi un preludiu la o nouă rundă de agresiune rusă.
Conform Moscow Times, Michael Kofman, analist senior de cercetare la CNA şi expert în armata rusă, a declarat că cel de-al doilea scenariu este mai probabil, menţionând că nivelul actual al trupelor este puţin probabil suficient pentru o escaladare militară gravă din partea Rusiei.
Conflict Intelligence, o echipă de informaţii cu surse deschise, care monitorizează serviciile militare şi de securitate ale Rusiei, a mai spus că acumularea ar putea fi „o manevră menită să ameninţe Ucraina”. Analiştii grupului au arătat că Ucraina a interzis recent trei mass-media prietenoase cu Kremlinul - o acţiune considerată de Moscova un atac asupra vorbitorilor de rusă din Ucraina şi o ameninţare directă la influenţa Rusiei în ţară.
Expertul militar rus, James Sherr, fellow senior la Centrul Internaţional pentru Apărare şi Securitate din Tallinn, care a consiliat guvernele occidentale cu privire la capacităţile militare ale Rusiei, a scris că vede „o escaladare localizată, dramatică şi devastatoare, care va duce la desfăşurarea trupelor ruseşti de "menţinere" a păcii pe linia de demarcaţie actuală, ca probabil cea mai realistă opţiune.”
