The Conversation, despre controversata strategie anti-COVID a Suediei: Restul lumii a fost supus unui experiment

Oameni plimbându-se în centrul capitalei suedeze Stockholm
Oameni plimbându-se în centrul capitalei suedeze Stockholm (Getty Images)

În timp ce o mare parte a lumii a fost închisă la începutul pandemiei de Covid, Suedia a rămas deschisă. Abordarea acestei ţări a fost controversată, iar unii au numit-o “experimentul suedez”. Dar, la aproape doi ani şi jumătate de la începutul pandemiei, ce putem spune astăzi despre rezultatele acestui “experiment”?

În primul rând, cum arăta strategia Suediei. Ţara a respectat în mare parte planul său de pandemie, elaborat iniţial pentru a fi utilizat în cazul unei pandemii de gripă. În loc de închideri, obiectivul a fost acela de a realiza o distanţare socială prin recomandări de sănătate publică, relatează The Conversation.

Suedezii au fost încurajaţi să lucreze de acasă, dacă era posibil, şi să limiteze călătoriile în interiorul ţării. În plus, persoanele cu vârsta de 70 de ani sau mai mult au fost rugate să limiteze contactele sociale, iar persoanele cu simptome Covid au fost rugate să se autoizoleze. Scopul a fost de a proteja persoanele în vârstă şi alte grupuri cu risc ridicat, încetinind în acelaşi timp răspândirea virusului, astfel încât sistemul de sănătate să nu fie copleşit.

Odată cu creşterea numărului de cazuri, au fost impuse unele restricţii. Evenimentele publice au fost limitate la un maxim de 50 de persoane în martie 2020 şi la opt persoane în noiembrie 2020. Au fost interzise vizitele la căminele de bătrâni şi au fost închise liceele. Cu toate acestea, şcolile primare au rămas deschise pe toată durata pandemiei.

Măştile nu au fost recomandate pentru publicul larg în timpul primului val şi doar în anumite situaţii, mai târziu, în timpul pandemiei.

În primăvara anului 2020, rata de mortalitate Covid raportată în Suedia a fost una dintre cele mai ridicate din lume. Ţările vecine care au pus în aplicare măsuri rapide de izolare, cum ar fi Norvegia şi Danemarca, se descurcau mult mai bine, iar Suedia a fost aspru criticată pentru abordarea sa.

Dar apărătorii strategiei suedeze au susţinut că aceasta va da roade pe termen lung, argumentând că măsurile draconice nu sunt sustenabile şi că pandemia este un maraton, nu un sprint.

A dat roade abordarea suedeză?

Să ne uităm la mortalitatea excesivă ca la un exemplu cheie. Acest indicator ia în considerare numărul total de decese şi compară această cifră cu nivelurile anterioare pandemiei, ţinând cont de efectele mai ample ale pandemiei şi de raportarea incorectă a deceselor Covid.

Deşi Suedia a fost puternic lovită de primul val, numărul total de decese în exces în primii doi ani ai pandemiei a fost de fapt unul dintre cele mai scăzute din Europa.

Decizia de a menţine deschise şcolile primare a dat roade, de asemenea. Incidenţa cazurilor severe de Covid la copii a fost scăzută, iar un studiu recent a arătat că în rândul copiilor suedezi nu au fost pierderi de învăţământ, aşa cum se întâmplă în multe alte ţări.

Din acest punct de vedere, strategia suedeză a trecut de la “dezastru” şi “poveste cu subiect moralizator” la “succes scandinav”.

Dar, pentru a trage concluzii relevante, este esenţial să cercetăm puţin mai în detaliu modul în care suedezii au gestionat pandemia.

În special, orice percepţie conform căreia suedezii şi-au continuat viaţa de zi cu zi în timpul pandemiei ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat este falsă.

Într-un sondaj realizat de Agenţia de Sănătate Publică a Suediei în primăvara anului 2020, peste 80% dintre suedezi au declarat că şi-au adaptat comportamentul, de exemplu, practicând distanţarea socială, evitând aglomeraţia şi transportul public şi lucrând de acasă. Datele mobile agregate au confirmat faptul că suedezii şi-au redus călătoriile şi mobilitatea în timpul pandemiei.

Suedezii nu au fost obligaţi să ia măsuri împotriva răspândirii virusului, dar au făcut-o oricum. Este posibil ca această abordare voluntară să nu fi funcţionat peste tot, dar Suedia are un istoric de încredere ridicată în autorităţi, iar oamenii au tendinţa de a respecta recomandările de sănătate publică.

De asemenea, este dificil de comparat rezultatele Suediei cu cele ale ţărilor din afara Scandinaviei, care au condiţii sociale şi demografice foarte diferite.

Puncte tari şi puncte slabe

În ciuda beneficiilor evitării lockdown-ului, răspunsul suedez nu a fost fără cusur. La sfârşitul anului 2020, Comisia Corona, un comitet independent numit de guvern pentru a evalua răspunsul suedez la pandemie, a constatat că guvernul şi Agenţia de Sănătate Publică au eşuat în mare măsură în ambiţia lor de a proteja persoanele în vârstă.

La acel moment, aproape 90% dintre cei care au murit din cauza Covid în Suedia aveau 70 de ani sau mai mult. Jumătate dintre acele persoane locuiau în cămine de bătrâni, iar puţin sub 30% primeau servicii de asistenţă la domiciliu.

Într-adevăr, în timpul pandemiei au devenit evidente numeroase probleme în ceea ce priveşte îngrijirea persoanelor în vârstă în Suedia. Deficienţele structurale, cum ar fi nivelul insuficient de personal, au făcut ca azilurile de bătrâni să fie nepregătite şi prost echipate pentru a face faţă situaţiei.

În raportul său final privind răspunsul la pandemie, Comisia Corona a concluzionat că ar fi trebuit să se ia măsuri mai dure încă de la începutul pandemiei, cum ar fi carantina pentru cei care se întorceau din zonele cu risc ridicat şi o interdicţie temporară de intrare în Suedia.

Cu toate acestea, comisia a precizat că strategia de a nu impune lockdown-uri este în mod fundamental rezonabilă şi că statul nu ar trebui să intervină niciodată în drepturile şi libertăţile cetăţenilor săi mai mult decât este absolut necesar. De asemenea, comisia a susţinut decizia de a menţine deschise şcolile primare.

Prin comparaţie, Comisia Corona din Norvegia, una dintre puţinele ţări din Europa cu o mortalitate excesivă mai mică decât cea din Suedia, a concluzionat că, deşi gestionarea pandemiei în Norvegia a fost, în general, bună, copiii au fost grav afectaţi de lockdown-uri, iar autorităţile nu i-au protejat în mod adecvat.

Strategia Suediei s-a concentrat pe reducerea răspândirii virusului, dar şi pe alte aspecte ale sănătăţii publice şi pe protejarea libertăţii şi a drepturilor fundamentale. În timp ce strategia suedeză rămâne controversată, astăzi majoritatea ţărilor adoptă abordări similare în faţa pandemiei care continuă.

Privind în urmă, pare un pic nedrept că ţara care şi-a urmat planul de dinaintea pandemiei a fost acuzată că a făcut un experiment asupra populaţiei sale, se mai arată în analiza celor de la The Conversation. Poate că, în schimb, Suedia ar trebui să fie considerată grupul de control, în timp ce restul lumii a fost supus unui experiment.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură