Transnistria: Următorul front al războiului din Ucraina [LOWY INSTITUTE]

În timp ce războiul de uzură al Rusiei se macină în estul Ucrainei, Moscova pare să deschidă un nou front la graniţa de vest a Ucrainei, în regiunea Transnistria din Republica Moldova. O serie de explozii misterioase în Transnistria semnalează că se pregăteşte ceva. Dar obiectivele Rusiei rămân un mister şi există toate şansele ca acţiunile sale să sfârşească prin a se întoarce împotriva ei, se arată într-o analiză a situaţiei publicată de Lowy Institute.

Sursa citată aminteşte ca pe 25 şi 26 aprilie a avut loc o serie de explozii minore în regiunea separatistă rusofonă Transnistria, o fâşie lungă şi subţire de teritoriu moldovean care se află sub control militar rusesc din anii 1990. Exploziile au avariat o clădire goală folosită de serviciile de securitate şi două turnuri de comunicaţie radio, dar nu au provocat victime.

Natura atacurilor, care nu au avut nicio valoare operaţională, i-a determinat pe majoritatea analiştilor să concluzioneze că acestea au fost regizate de serviciile de securitate ruse, FSB. Însă nu există un consens suficient în ceea ce priveşte scopul final al acestora.

"Problema" Transnistriei datează din 1940, când Stalin a preluat provincia Basarabia de la România, ca pradă în cadrul Pactului Molotov-Ribbentrop cu Germania. Pentru a ajuta la asimilarea populaţiei vorbitoare de limbă română, Moscova a creat o nouă "Republică Socialistă Sovietică Moldovenească" prin fuziunea regiunii cucerite cu o fărâmă din vestul Ucrainei, pe partea de est a râului Nistru. Acest lucru a reechilibrat instantaneu datele demografice ale noii republici sovietice, permiţând vorbitorilor de limbă rusă "demni de încredere din punct de vedere politic" să domine instituţiile moldoveneşti timp de zeci de ani de atunci.

Este posibil ca toate acestea să fi fost doar o afacere internă sovietică până la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, când Moldova, Ucraina şi alte republici sovietice s-au regăsit ca ţări independente. O scurtă revoltă separatistă a regiunii rusofone Transnistria în 1992 s-a încheiat cu intervenţia armatei ruse care a impus efectiv pretenţiile de autonomie ale separatiştilor.

De atunci, Transnistria a devenit unul dintre "conflictele îngheţate" ale fostei Uniuni Sovietice, alături de alte regiuni separatiste susţinute de Moscova, precum Osetia de Sud şi Abhazia din Georgia şi Republicile Populare Doneţk şi Luhansk din Ucraina.

În prezent, Moldova este o naţiune agricolă săracă cu aproximativ 2,5 milioane de locuitori, dintre care 500.000 în Transnistria. Are o armată minusculă, fără armament greu, şi nu exercită niciun control efectiv asupra fâşiei de pământ de 400 de kilometri lungime şi 60-70 de kilometri lăţime din partea sa estică.

Controlul rusesc asupra Transnistriei este garantat de o forţă de aproximativ 1500 de soldaţi ruşi uşor înarmaţi, împreună cu miliţiile locale. Ruşii păzesc, de asemenea, uriaşul depozit de muniţii de la Cobasna, unul dintre cele mai mari din Europa, care deţine aproximativ 22.000 de tone de arme şi muniţii vechi, datând din epoca sovietică. Cobasna este situată la doar 2 kilometri de graniţa cu Ucraina. S-a estimat că o explozie a muniţiei aflate la Cobasna ar fi echivalentă cu cea de la Hiroshima.

Începând cu anii 1990, Moldova a fost condusă de o succesiune de lideri pro-ruşi. Dar în 2020 a fost aleasă preşedinta "proeuropeană" Maia Sandu, iar luna trecută Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Dar teama Moldovei de Rusia a determinat-o până acum să rămână oficial neutră în ceea ce priveşte războiul din Ucraina.

Presupunând că recentele atentate au fost o operaţiune de inspiraţie rusă, ce a încercat Moscova să obţină?

Unul dintre obiectivele cheie ale preşedintelui rus Vladimir Putin în acest război este de a ocupa sudul Ucrainei, inclusiv oraşul Odesa, şi de a crea o punte terestră către Transnistria. Dar blocarea forţelor de invazie ruseşti în apropierea oraşului Herson din sudul ţării înseamnă că există puţine şanse de a realiza acest lucru în curând, dacă se va realiza vreodată.

Este posibil ca declanşarea unui nou conflict între separatişti şi forţele moldoveneşti, care ar putea atrage Ucraina şi chiar NATO, să facă parte, de asemenea, dintr-o strategie mai amplă de extindere a războiului dincolo de graniţele Ucrainei.

Este clar că orice atac al micilor forţe ruseşti din Transnistria împotriva Ucrainei ar fi înfruntat rapid de către armata ucraineană. Folosirea acestor forţe ar avea sens doar în conjuncţie cu un atac amfibiu sau terestru rusesc asupra Odessei.

Dar recentele bombardamente ar putea, de asemenea, să le ofere separatiştilor transnistreni un pretext pentru a mobiliza unităţi militare. Tinerii transnistreni ar putea constitui o hrană utilă pentru maşina de tocat carne rusească din Donbas. Într-adevăr, autorităţile transnistrene au anunţat de atunci o mobilizare generală a bărbaţilor de vârstă militară (deşi, într-un mod oarecum jenant, ordinul de mobilizare a fost datat 21 aprilie, înainte de producerea bombardamentelor).

De asemenea, Rusia îşi poate folosi prezenţa în Transnistria pentru a destabiliza şi a constrânge Moldova. Serviciile de informaţii ucrainene sugerează că Moscova încearcă să descurajeze guvernul moldovean de la înclinaţia sa pro-europeană şi/sau să exercite presiuni asupra autorităţilor transnistrene pentru a acţiona împotriva Moldovei.

Este posibil ca declanşarea unui nou conflict între separatişti şi forţele moldoveneşti, care ar putea atrage Ucraina şi chiar NATO, să facă parte, de asemenea, dintr-o strategie mai amplă de extindere a războiului dincolo de graniţele Ucrainei.

Dar, oricare ar fi planurile lui Putin, există o şansă reală ca încercările Rusiei de a juca "cartea transnistreană" să se întoarcă împotriva sa. Deşi până acum guvernul moldovean a fost laş în neutralitate, acest lucru s-ar putea schimba dacă ameninţările Moscovei nu vor fi credibile şi mai ales dacă Rusia suferă noi eşecuri militare în Ucraina.

De la atentate, Statele Unite au sporit sprijinul pentru Moldova, iar guvernul moldovean s-a alăturat sancţiunilor UE împotriva Rusiei şi a oferit asistenţă umanitară Ucrainei. La rândul său, Ucraina s-a oferit să ajute guvernul moldovean să reia controlul asupra Transnistriei, dacă i se va solicita.

În cazul în care situaţia din Moldova se deteriorează, statele NATO, eventual conduse de România, ar putea fi supuse unor presiuni tot mai mari pentru a înarma şi antrena mica armată moldovenească. Dacă Putin îşi joacă într-adevăr prost cărţile, o Moldova mai capabilă, cu ajutorul Ucrainei, ar putea fi tentată să distrugă forţele ruseşti din Transnistria şi să recâştige controlul asupra teritoriului său, în timp ce Moscova priveşte neputincioasă.