Tulburări sociale puternice în România

Protestele împotriva actualei puteri de la Bucureşti va continua şi în urmatoarele zile.
Protestele împotriva actualei puteri de la Bucureşti va continua şi în urmatoarele zile. (DANIEL MIHAILESCU/AFP/Getty Images)

Declanşatorul a fost demisia subsecretarul de stat la Sănătate, Raed Arafat, un medic care a făcut din serviciul de urgenţă unul dintre cele mai performante din Europa. Din 12 ianuarie, manifestaţii paşnice, devenite uneori violente, zguduie România. La Bucureşti, în acest week-end s-au produs înfruntări foarte dure, în timpul acţiunilor unor suporteri ai echipelor de fotbal, constată autorul unui comentariu postat marţi pe site-ul www.come4news.com.

Spre deosebire de descinderile minerilor în capitală pentru a bate studenţi, acum huliganii atacau puterea. Ne putem însă întreba dacă furia lor nu a fost provocată cu bună ştiinţă. Austeritatea îi loveşte dur pe români, iar altădată popularul preşedinte Băsescu este de acum perceput ca un politician ca prea mulţi alţii.

Au existat, fireşte, manifestaţii anterioare. Însă ţara se dezagregă. Spre exemplu educaţia. Nivelul a ajuns într-adevăr foarte, foarte jos, cu atât mai mult cu cât părinţii susţin nivelul notelor plătind profesori care nu câştigă din salariu mai mult de 200 sau 250 de euro pe lună.

Singurii funcţionari bine plătiţi sunt magistraţii şi grefierii. Oficial, pentru a combate corupţia, însă procesele de corupţie sunt amânate de câte 10-20 de ori.

FMI ceruse măsuri, fără a le dicta, nefixând niciun obiectiv pentru rezultate. Puterea a ales să se menţină, ea şi "furnizorii" săi, cei mai bogaţi, cu orice preţ, pe seama claselor celor mai fragile sau a clasei mijlocii, cu excepţia justiştilor, medicilor, proprietarilor înstăriţi.

Pentru sectorul de sănătate, a fost luat în vizor sistemul din Olanda şi din Franţa, adică mai mulţi medici liberali, mai multe clinici dentare şi medicale private. Cu un bemol însă: numai cei care îşi pot permite asigurări private (ca în Franţa) mai au încă acces normal la îngrijiri, cu excepţia urgenţelor.

Fie că este vorba despre un spital sau o maternitate, trebuie să plăteşti pentru a beneficia de o infirmieră sau de o îngrijitoare, la fel ca în Ucraina vecină. Atenţie, însă, personalul trebuie bine uns. Un nou-născut a murit, din lipsa îngrijirilor, pentru că tatăl lui nu dăduse destui bani. Nu este decât unul din multele exemple.

În schimb, clinicile private sunt foarte bine echipate, iar personalul este foarte bine instruit. De altfel, în facultăţi, cursurile în limbile franceză şi engleză permit primirea unu număr de studenţi străini. Universitarii din facultăţile de medicină şi de stomatologie sunt bine retribuiţi, universităţile sunt autonome, iar facultăţile lor percep taxe de înscriere substanţiale.

Băsescu a trebuit să îşi retragă reforma sistemului de sănătate, ce prevedea că spitalele vor putea deveni fundaţii, SRL-uri, că masa salarială va fi limitată la 70% dintr-un buget administrat de case de asigurări private ce urmau să acorde prioritate operaţiilor celor mai rentabile, chiar din domeniul medicinei estetice, foarte căutată de clientela străină, la fel ca implanturile dentare.

România alocă 4% din buget sănătăţii publice, în timp ce media europeană este de 8%. SMURD-ul român este unul dintre cele mai bune din Europa. Fondatorul său, devenit sub-secretar de stat, a preferat să demisioneze decât să se implice în astfel de reforme. Trei zile mai târziu, în toată ţara se organizau manifestaţii.

Adunările au fost mai întâi spontane şi de mică amploare, apoi sindicatele au preluat ştafeta, iar sâmbătă şi duminică, vandali, fie sincer exasperaţi, fie stimulaţi poate pentru a provoca o represiune generalizată, au intrat în scenă. Aceasta nu a împiedicat însă mii de manifestanţi paşnici să iasă din nou în stradă luni, chiar dacă în număr mai mic. La Bucureşti, s-au produs noi tulburări (o mie de manifestanţi, ciocniri, şase răniţi, gaze lacrimogene).

Însă opoziţia social-democrată vrea să profite de nemulţumiri pentru a amplifica protestele. Privatizările masive, toate sau aproape toate în favoarea unor companii străine, au putut să convingă. Nu mai este cazul. Guvernul nu mai are decât o mică majoritate fluctuantă şi preşedinţia, pătată de diverse numiri (fiica preşedintele are un loc în Parlamentul European), pare singură în prima linia. Chiar dacă Băsescu, un fost comandant de marină din Constanţa, a fost iniţial bine primit, asemeni unui Berlusconi care ar fi atacat corupţia.

În prima măsură de calmare, Raed Arafat a revenit asupra demisiei şi va fi reintegrat în Ministerul Sănătăţii. Însă exasperarea ar putea conduce la o situaţie pre-revoluţionară, iar Traian Băsescu ar putea demisiona sub presiunea mulţimii.

Paralela cu falsa revoluţie din 1989 poate fi invocată. De această dată însă, ca şi Rusia, populaţia pare mai puţin naivă. Pensionarii, care şi-au văzut veniturile tăiate cu 15%, nu regretă regimul comunist anterior, dar amintesc cele câteva avantaje pe care acesta le aducea.

Vom vedea ce se va întâmpla în această noapte, mâine. Însă, efectiv, România, lovită totuşi mai dur decât Grecia (pentru că preţurile româneşti nu sunt preţurile greceşti), ar putea fi teatrul unui soi de ridicare a indignaţilor: pensionari, persoane active, şomeri, tineri, conchide autorul comentariului.