Turcia va elibera 38.000 de deţinuţi pentru a face loc puciştilor în închisori
Decretul de eliberaree a fost semnat în timpul stării de urgenţă şi survine în mijlocul unor rapoarte că închisorile au devenit supraaglomerate după campania de epurare lansată de Erdogan în urma puciului eşuat din iulie. Mii de oameni au fost arestaţi în timpul campaniei.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. (Captură Foto)
Guvernul turc a emis miercuri o serie de decrete, cel mai notabil pavând calea pentru eliberarea provizorie a 38.000 de deţinuţi condamnaţi. Guvernul nu a oferit niciun motiv pentru această măsură, dar va folosi actul la eliberarea închisorilor pentru presupuşii participanţi la puciul eşuat.
Ordinul judiciar se aplică deţinuţilor care au comportament bun şi doi ani sau mai puţini rămaşi de ispăşit din sentinţe. Cei condamnaţi pentru crime violente – omucideri, violuri, abuzuri domestice, terorism sau crime împotriva statului – nu vor fi eliberaţi mai repede.
Ministrul turc al Justiţiei, Bekir Bozdag, a insistat pe Twitter că este vorba de o eliberare condiţionată a deţinuţilor, şi nu o amnistiere. El a descris măsura ca o “eliberare supravegheată”.
Această măsură nu se va aplica pentru infracţiuni comise după data de 1 iulie, aşadar îi exclude pe toţi cei care sunt condamnaţi pentru implicare în tentativa de lovitură de stat.
După lovitura eşuată de stat guvernul turc a arestat aproximativ 35.000 de persoane în legătură cu presupusa lor implicare în evenimentele care s-au soldat cu moartea a cel 270 de persoane. Ankara îi acuză pe pucişti că sunt susţinători ai clericului musulman Fethullah Gulen care locuieşte în exil în SUA din 1999.
Guvernul Erdogan susţine că aşa zişii gulenişti s-au infiltrat în armată şi alte instituţii de stat.
Gulen a negat orice implicare în lovitura de stat, sau că ar fi ştiut dinainte de aceasta, dar Turcia cere extrădarea lui din SUA. Procurorii turci au cerut ca Gulen să fie pedepsit cu două sentinţe pe viaţă şi alţi 1.900 de ani de închisoare.
Într-un alt decret, peste 2.000 de ofiţeri de poliţie şi sute de membri ai armatei şi autorităţii pentru comunicaţii BTK au fost înlăturaţi din posturi, fiind şi ei acuzaţi că ar avea legături cu Gulen.
Oficialii turci au acuzat guvernul american şi generalii americani aflaţi în Turcia de colaborare cu puciştii, acuzaţii negate în repetate rânduri de Washington.
Un alt decret include închiderea autorităţii pentru telecomunicaţii TIB şi un altul care oferă preşedintelui autoritatea de a numi şeful forţelor armate.
Zeci de mii de funcţionari publici au fost concendiaţi sau suspendaţi ca parte a epurării masive desfăşurate de Ankara după puciul eşuat.
Mii de şcoli private, organizaţii de caritate şi alte instituţii, pe care guvernul le acuză că ar avea legături cu Gulen, au fost forţate să se închidă.
