Ucraina: Pericol de secesiune în estul ţării

Ucraina - Rusia - Eurasia.
Ucraina - Rusia - Eurasia. (captură youtube)

Acţiunile proruse se amplifică în estul Ucrainei, în special la Doneţk, unde separatiştii au decis să organizeze un referendum pe marginea suveranităţii regionale, notează publicaţia Le Nouvel Observateur.

Ucraina s-a confruntat luni, 7 aprilie, cu pericolul secesiunii în zonele rusofone frontaliere cu Rusia, unde activiştii au proclamat 'republica suverană Doneţk', conform unui plan rus de 'dezmembrare' a ţării, după cum atenţionează guvernul pro-european de la Kiev.

În faţa acestui nou pericol cu care se confruntă fragilul guvern interimar instalat la Kiev după înlăturarea regimului Ianukovici, în februarie, Washingtonul i-a solicitat preşedintelui rus Vladimir Putin să înceteze 'să destabilizeze' Ucraina şi, la fel ca europenii în ultimele zile, a ameninţat Moscova cu 'noi sancţiuni contra economiei ruse' în caz de derapaj, precizează Biroul de presă al Casei Albe.

Tensiunile s-au amplificat începând de duminică, atunci când manifestanţi proruşi au pus stăpânire pe clădiri oficiale în mai multe oraşe din estul Ucrainei, dând jos drapelele ucrainene în galben şi albastru, pentru a arbora în locul lor drapele ruseşti în alb, albastru şi roşu. Primind ordinul să evite orice incident sângeros, poliţia i-a lăsat să treacă după câteva scurte ciocniri.

Vladimir Putin s-a angajat să apere 'prin toate mijloacele', în caz de violenţe, populaţiile rusofone din republicile fostei URSS, iar desfăşurarea a circa 40.000 de soldaţi ruşi la frontierele cu Ucraina a stârnit temeri privind o invazie.

Dacă manifestanţii au evacuat în dimineaţa zilei de luni clădirea administraţiei din Harkov, unde situaţia a rămas totuşi extrem de tensionată întreaga zi, la Doneţk, oraş cu un milion de locuitori, situat la circa 50 de kilometri de frontiera rusă, evenimentele s-au accelerat. După ce au pus stăpânire pe clădirea Administraţiei, manifestanţii au intrat şi în cea a Serviciilor de Securitate (SBU), iar luni unii activişti aveau arme. Un grup de necunoscuţi a tras în aer lângă televiziunea locală.

Spre sfârşitul dimineţii, baricadaţi în clădirile administrative ale oraşului, separatiştii au proclamat, în ropot de aplauze şi urale, 'republica populară Doneţk', după cum se poate vedea şi din materiale video postate pe internet. Potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, ei au decis să organizeze, până la 11 mai, un referendum privitor la suveranitatea regională, site-ul de informaţii 'Ostrov' afirmând la rândul său că aceştia cereau alipirea la Federaţia Rusă.

Postul de televiziune ucrainean Kanal 5 a difuzat imagini cu un bărbat care cerea 'forţe de intervenţie' ruseşti, provocând temeri în legătură cu posibilitatea derulării unui scenariu similar celui care a avut loc în Crimeea, peninsulă a Ucrainei alipită în martie la Rusia, după un referendum nerecunoscut de Ucraina şi Occident, care vorbesc despre 'anexare'.

Încă înainte de anunţul care s-a făcut auzit la Doneţk guvernul ucrainean proeuropean a denunţat planul marelui vecin rus de a 'destabiliza (situaţia), pentru ca o armată străină să treacă frontiera şi să cucerească teritoriul ucrainean'. 'Acest scenariu este scris de Federaţia Rusă şi singurul său scop este de a dezmembra Ucraina', a declarat premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, în timpul unei reuniuni de urgenţă a guvernului. La rândul său, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov i-a acuzat pe separatişti că 'lucrează cu serviciile secrete ruseşti' pentru a 'repune în scenă scenariul din Crimeea'.

Rusia a replicat prin vocea Ministerului său de Externe, cerând să nu mai fie acuzată pentru toate problemele Ucrainei şi reafirmându-şi poziţia, potrivit căreia doar o 'federalizare' ar putea asigura 'interesele tuturor regiunilor ţării', în condiţiile în care adesea estul rusofon, dependent în special economic de Rusia, este opus centrului şi vestului Ucrainei, considerate regiuni naţionaliste. Această opţiune a fost din nou respinsă luni de Kiev, care vede în ea o uşă deschisă pentru divizare.

Alegeri prezidenţiale anticipate sunt prevăzute în Ucraina pentru 25 mai, iar favorite sunt considerate forţele pro-europene, preocupate să apropie de vest această ţară de 46 milioane de locuitori, învecinată cu mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE). Kievul suspectează Moscova că doreşte să submineze acest scrutin prin provocarea de probleme sau prin cereri privind organizarea de referendumuri pe marginea federalizării, autonomiei sau alipirii la Rusia.

În acelaşi timp, Ucraina se zbate într-o profundă criză economică, depinzând pentru supravieţuire de un acord de principiu încheiat la sfârşitul lui martie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Perspectivele au devenit şi mai sumbre odată cu majorarea-sancţiune cu 80% a preţului pentru gazul livrat Ucrainei, majorare anunţată săptămâna trecută. Kievul a denunţat această 'presiune politică', atenţionând cu privire la un nou război al gazului care ar putea periclita aprovizionarea întregii Europe. O delegaţie ucraineană urmează să discute aceste probleme marţi, la Bruxelles.

De asemenea, oficial din raţiuni sanitare, Rusia a anunţat luni suspendarea importurilor pentru o parte din producţia de lactate a Ucrainei, mare putere agricolă.

Tot luni, guvernul german a declarat că urmăreşte cu 'mare îngrijorare' evenimentele, iar preşedintele ceh, Milos Zeman, a opinat că, dacă trupele ruseşti vor interveni în Ucraina, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), la rândul său, ar trebui să intervină militar.