UE lansează o acţiune legală împotriva Ungariei, Poloniei şi Republicii Cehe din cauza refuzului de a primi refugiaţi

Comisia Europeană a lansat marţi o acţiune legală împotriva Republicii Cehe, Ungariei şi Poloniei pentru refuzul acestora de a primi cota de refugiaţi prevăzută în planul Uniunii Europene.
Ambarcaţiuni cu refugiaţi în drum spre Grecia.
Ambarcaţiuni cu refugiaţi în drum spre Grecia. (Aris Messins/AFP/Getty Images)

Blocul european a convenit în 2015 să relocalizeze 160.000 de refugiaţi, în principal din Italia şi Grecia, pe teritoriile altor state membre ale Ununii Europene - decizie obligatorie din punct de vedere legal -, ce a fost întâmpinată de rezistenţa mai multor ţări din Europa Centrală şi de Est.

Polonia şi Ungaria încă nu au acceptat niciun refugiat, în timp ce Republica Cehă a primit 12 refugiaţi anul trecut şi a anunţat la începutul acestei luni că se va retrage din planul UE din cauza unor temeri legate de securitatea naţională.

Schema de relocalizare rămâne foarte nepopulară în rândul populaţiei din toate cele trei ţări.

“Regret să spun că, în ciuda apelurilor noastre repetate, Republica Cehă, Ungaria şi Polonia încă nu au luat măsurile necesare”, a declarat comisarul UE pentru imigraţie Dimitris Avramopoulos în timpul unei conferinţe de presă în Strasbourg.

“Din acest motiv, Comisia (Europeană) a decis să lanseze proceduri de infringement împotriva acestor trei state membre”, a adăugat el.

Procedurile de infringement lansate marţi probabil vor deschide calea litigiilor juridice timp de câteva luni, înainte de impunerea oricăror posibile sancţiuni monetare.

Premierul ceh Bohuslav Sobotka a respins imediat acţiunea Comisiei Europene.

“Comisia Europeană insistă orbeşte pe promovarea unor cote disfuncţionale care au scăzut încrederea cetăţenilor în abilităţile UE şi care a amânat conlucrarea pentru unele soluţii schematice la criza imigraţiei”, a precizat Sobotka într-o declaraţie trimisă prin email.

De asemenea, atât Ungaria cât şi Slovacia au contestat mecanismul de relocalizare impus de Bruxelles la cea mai înaltă instanţă a Uniunii Europene, unde o primă opinie asupra acestei probleme va fi prezentată lună viitoare.

Răspunzând criticilor Bruxelles-ului, guvernul ungar a declarat recent că detenţia solicitanţilor de azil pe durata procesării cererilor acestora reprezintă o măsură de securitate, luând în considerare faptul că mai multe atacuri teroriste au fost comise în ultimele câteva luni în mai multe state UE.