Un nou pesticid natural ucide dăunătorii şi agenţii patogeni folosind molecule care „reduc la tăcere” genele acestora

Tehnologia dezvoltată de o echipă spaniolă de la Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice (CSIC) şi Universitatea Politehnică din Valencia (UPV), se bazează pe producerea rapidă şi ieftină a unor cantităţi mari de molecule de ARN bicatenar, capabile să neutralizeze genele dăunătorilor şi agenţilor patogeni ai plantelor.

Cercetătorii de la Institutul de Biologie Moleculară şi Celulară a Plantelor (Instituto de Biologia Molecular y Celular de Plantas -IBMCP), un centru mixt al CSIC şi UPV, au dezvoltat o nouă tehnologie care va ajuta la lupta, în mod natural şi într-un mod ecologic, împotriva dăunătorilor şi agenţilor patogeni care afectează culturile, informează agenţia SINC.

Această alternativă la pesticidele chimice se bazează pe dezvoltarea moleculelor de ARN bicatenar (dsRNA) capabile să „reducă la tăcere” genele dăunătorilor şi agenţilor patogeni care afectează plantele. Metoda, care a fost deja brevetată, face posibilă producerea acestor molecule rapid şi la un preţ redus.

Echipa de la IBMCP (CSIC-UPV), coordonată de cercetătorul José Antonio Darós de la CSIC, a folosit bacteriile Escherichia coli ca factor bio, un organism model în biologia moleculară, care poate fi cultivat şi manipulat într-un mod foarte simplu.

„Dacă un nematod, o insectă sau un alt artropod ingerează aceste molecule dsRNA, acestea pot muri sau, în cele mai bune cazuri, le poate modifica creşterea. Prin reducerea la tăcere a genelor lor, molecula dsRNA poate pune capăt vieţii agentului patogen sau dăunătorului sau cel puţin să le sperie, astfel încât să nu aleagă acea plantă pentru a se hrăni”, a explicat Darós.

Alternativă la pesticidele chimice

Moleculele dsRNA constituie o alternativă naturală cu mare potenţial împotriva pesticidelor chimice. Este o nouă generaţie de produse fitosanitare care respectă mediul. Până acum, problema era că, pentru a o obţine - fie prin transcriere în vitro, fie prin sinteză chimică - preţul era foarte mare.

„Metoda noastră depăşeşte acest neajuns şi permite obţinerea acestor molecule la un cost foarte mic, dacă îl comparăm cu metodele tradiţionale”, a subliniat cercetătorul.

În ceea ce priveşte forma sa de aplicare la culturi, Darós subliniază că este un domeniu în plină dezvoltare. Ideea este că acestea pot fi aplicate plantelor în acelaşi mod ca şi în cazul altor produse fitosanitare sau alţi regulatori de creştere. Moleculele de dsARN ar rămâne pe frunza recoltei, acţionând direct împotriva insectelor.

Acestea pot fi, de asemenea, asociate cu nanomateriale care facilitează intrarea lor în plantă. În acest caz, aceştia ar putea ataca selectiv agenţii patogeni care sunt implantaţi în cultură, precum şi alte tipuri de dăunători. Ar fi un fel de nanomedicină care eliberează fitosanitarul natural, dsRNA, într-un mod controlat, protejând astfel cultura",a precizat omul de ştiinţă.

Surse: CSIC, SINC, Creative Commonns