Un nou record european: Una din cinci gospodării în România cheltuie mai mult de 60% din venituri pe chirie [Studiu CES]

Una din cinci gospodării cheltuie mai mult de 60% din venit pe chirie, dublul mediei europene, şi aproximativ 45% dintre tinerii români trăiesc în lipsă severă de locuinţe, pe când la nivel european procentul este de patru ori mai mic, arată un studiu realizat de Consiliul Economic şi Social privind locuirea de calitate, sustenabilă şi accesibilă.

De asemenea, studiul recomandă adoptarea a zece indicatori cheie de maximă relevanţă la nivel naţional cu privire la locuirea de calitate şi setarea de ţinte de politică publică pentru îmbunătăţirea lor.

Studiul - numit Locuirea în România: îmbunătăţirea calităţii, sustenabilităţii şi accesibilităţii. Analiză diagnostic şi recomandări de politici publice şi reglementare în domeniu - a fost realizat în urma unei analize derulate pe durata a nouă luni, prin consultarea experţilor tehnici şi organizaţiilor reprezentative în domeniu.

“Este pentru prima dată în ultimii nouă ani când CES se autosesizează cu privire la un fenomen socio-economic actual şi realizează o analiză complexă a acestuia. Această nouă orientare proactivă este un efort comun al celor trei părţi ale CES şi asigurăm instituţiile publice că suntem un partener care poate coagula profesionalism prin dialog social şi civic constructiv pentru elaborarea participativă a politicilor publice de calitate în România”, a menţionat Bogdan Simion, preşedintele CES.

În ceea ce priveşte calitatea locuirii, deşi datele statistice disponibile public sunt fragmentate şi de slabă calitate, mai cu seamă în ceea ce priveşte comunităţile marginalizate, România înregistrează o serie de recorduri îngrijorătoare. 45% dintre tinerii români trăiesc în lipsă severă de locuinţe, pe când la nivel european procentul este de patru ori mai mic. Una din cinci gospodării cheltuie mai mult de 60% din venit pe chirie, dublul mediei europene. Studiul recomandă adoptarea a zece indicatori cheie de maximă relevanţă la nivel naţional cu privire la locuirea de calitate şi setarea de ţinte de politică publică pentru îmbunătăţirea lor, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Potrivit studiului, fondul imobiliar existent este de calitate slabă, suprapopulat şi administrat inadecvat. Asistenţa guvernamentală acordată grupurilor sărace este inadecvată, iar locuinţele sociale sunt alocate netransparent, mai cu seamă celor cu venituri ridicate. România a ratificat o serie de tratate internaţionale care vizează aspecte legate de locuirea decentă pentru grupurile vulnerabile şi de dreptul la locuire, analizate în acest studiu, însă în practică nu îşi îndeplineşte obligaţiile derivate din acestea.

Astfel, studiul recomandă modificarea Legii Locuinţei pentru a introduce obligaţii şi sancţiuni la nivelul autorităţilor judeţene şi locale în domeniul locuirii sociale, interzicerea vânzării de locuinţe publice până când deficitul de locuinţe sociale nu scade considerabil, stoparea vânzării oricăror locuinţe construite pentru tineri şi acordarea unui drept de preemţiune autorităţilor locale la cumpărarea de unităţi locative sau imobile cu destinaţia de locuire, în special socială.

Totodată, deşi 91% din fondul de clădiri existent este alcătuit din clădiri rezidenţiale, numai 8% din clădirile rezidenţiale unifamiliale au fost renovate în mediul urban şi 3% în cel rural, procentul fiind de numai 14% chiar şi în cazul clădirilor colective. În practică, calitatea renovărilor este verificată în doar 10% din puţinele clădiri unde astfel de lucrări au loc.

Băncile de date pentru renovări, certificate energetice şi audituri energetice nu sunt operaţionale, publice şi transparente.

CES recomandă acordarea de sprijin financiar proprietarilor de clădiri pentru conformarea cu standardele nZEB, în special pentru sursele regenerabile de energie obligatorii pentru clădirile noi şi corelarea tuturor subvenţiilor europene sau naţionale în domeniul clădirilor cu standardele de renovare majoră sau chiar aprofundată.

În ceea ce priveşte actualul cadru legislativ dedicat urbanismului, se arată în studiu, acesta întreţine tensiunea marcantă între interesul general vizavi de o locuire de calitate, inclusiv criterii de sustenabilitate a mediului construit, şi interesele comerciale ale dezvoltatorilor imobiliari.

Prin urmare, CES recomandă debirocratizarea procesului de autorizare pentru construcţii de locuit de mici dimensiuni, concomitent cu creşterea rigorii pentru dezvoltarea de ansambluri rezidenţiale, obligativitatea ca autorităţile publice locale să iniţieze PUZ-uri pentru zonele care nu au fost clar reglementate prin PUG şi să permită iniţierea elaborării unui PUZ de către actori privaţi doar dacă sunt îndeplinite o serie de condiţii stricte, precum şi menţinerea tuturor indicatorilor de calitate a locuirii din Regulamentul General de Urbanism, nu doar includerea selectivă a acestora în documentaţiile de urbanism.