Un studiu arată pentru prima oară că microplasticele au ajuns în sângele uman

Microplasticul a fost detectat inclusiv în boabele de orez, a transmis un studiu australian
Microplasticul a fost detectat inclusiv în boabele de orez, a transmis un studiu australian (Joker / Alexander Stein / Getty Images)

Cercetătorii europeni afirmă că au descoperit pentru prima dată microplastic în sângele uman.

Într-un interviu acordat publicaţiei The Guardian, joi, Dick Vethaak, un ecotoxicolog la Vrije Universiteit Amsterdam din Olanda, a spus că acest „studiu este primul indiciu că avem particule de polimer în sânge – este un rezultat inovator”. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări, a menţionat el.

„Dar trebuie să extindem cercetarea şi să creştem dimensiunile eşantioanelor, numărul de polimeri evaluaţi etc.”, a continuat acesta.

Oamenii de ştiinţă din Olanda au extras mostre de sânge de la 22 de donatori adulţi sănătoşi anonimi, le-au analizat şi au căutat particule de dimensiuni de 0,0002 de inci. Şaptesprezece dintre ele - 77,2 la sută - aveau microplastice în sânge, potrivit studiului.

Cercetarea lor a fost publicată în Environment International, testând cinci tipuri de materiale plastice: metacrilat de polimetil (PMMA), polipropilenă (PP), polistiren (PS), polietilenă (PE) şi tereftalat de polietilenă (PET).

Termenul de "microplastic", au adăugat ei, se referă la „particule de plastic pentru care nu există o definiţie universal stabilită”, dar în unele texte ştiinţific, este „deseori definit ca particule de plastic cu dimensiuni de până la 5 mm, fără o limită de dimensiune minimă definită”.

Cercetătorii au afirmat că particulele de plastic care au fost analizate în studiul lor pot fi „absorbite prin ţesutul corpului uman”, fiind particule „care ar putea fi reţinute pe un filtru cu pori de 700 nm (nanometri)”, ceea ce înseamnă că sunt particule care au o dimensiune de 700 de nanometri sau mai mare.

Precizarea implică faptul că particulele mai mici de această dimensiune nu au fost nici măcar analizate în studiu.

„Este cu siguranţă rezonabil să fii îngrijorat”, a spus Vethaak pentru The Guardian. „Particulele sunt prezente şi sunt transportate în tot corpul.”

Lucrări anterioare au arătat că microplasticele au fost de 10 ori mai prezente în materia fecală a bebeluşilor în comparaţie cu adulţii, a prcizat el, adăugând că bebeluşii hrăniţi cu biberoane de plastic înghit în fiecare zi numeroase particule de microplastic.

„Ştim, de asemenea, în general, că bebeluşii şi copiii mici sunt mai vulnerabili la expunerea la substanţe chimice şi la particule”, a mai spus Vethaak. „Asta mă îngrijorează foarte mult.”

Efectele ingerării microplasticelor asupra sănătăţii nu sunt clare. Un studiu de la Universitatea din Hull, publicat în 2021, a afirmat că pot provoca moarte celulară prematură şi/sau reacţii alergice.

„Marea întrebare este ce se întâmplă în corpul nostru?” a spus Vethaak pentru The Guardian. „Sunt particulele acestea reţinute în organism? Sunt transportate către anumite organe? Trec de bariera hemato-encefalică? Şi sunt aceste niveluri ridicate suficiente pentru a declanşa boala? Trebuie urgent să finanţăm cercetări suplimentare pentru a putea afla.”

Studiul a fost parţial comandat de Common Seas, un grup activist care face eforturi pentru adoptarea de noi politici cu scopul de a face faţă poluării şi contaminării cu plastic, atrage atenţia Guardian.