Vladislav Gribincea: Curtea Constituţională putea face un pas înainte, dar a ales să reitereze jurisprudenţa sa de pe când Plahotniuc se dorea premier

Vladislav Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova
Vladislav Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (gov.md)

La exact 26 de ani de la creare, Curtea Constituţională (CCM) a spus (se pare) că preşedintele Republicii Moldova nu poate pune în discuţie majorităţile create în parlament pentru desemnarea Guvernului, nici să verifice intenţia acesteia de a susţine executivul după învestire, constată preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea.

„Nici cine face parte din acele majorităţi. Nici dacă majoritatea creată poate periclita guvernarea în interesul poporului! Vreau să înţeleg de ce preşedintele nu poate pune aceste întrebări, care mi se par foarte judicioase?”, scrie expertul pe pagina sa de socializare cu referire la hotărârea CCM care a făcut dreptate socialiştilor sugerând Maiei Sandu că nu poate să-şi impună propriul candidat la funcţia de premier.

În opinia juristului, hotărârea CCM nu explică în genere de ce întrebările de mai sus nu pot fi puse în discuţie. Mai mult, Curtea Constituţională a reiterat o jurisprudenţă a sa din decembrie 2015 când Plahotniuc dorea să devină premier.

Preşedintele CRJM a ţinut să sublinieze că marţi, 23 februarie, Curtea putea să facă un pas înainte şi să aducă claritate asupra disputei dintre Preşedinte şi Parlament. Însă a preferat să păstreze tăcerea, trimiţând părţile să discute, pentru a soluţiona criza! Era cert din start că este foarte puţin loc pentru discuţie!

Criza „constituţională” (de fapt politică), abia începe şi în curând CCM va fi constrânsă să revină din nou la ea, a conchis Vladislav Gribincea.

Este necesar ca judecătorii constituţionali, politicienii şi viitorul guvern în programul de guvernare să identifice mecanismele constituţionale (legale), ca să revizuiască şi anuleze toate „hotărârile neconstituţionale” ale Curţii de la 2011-2013 până în 2019 (în număr de peste 20), care au adus în capul mesei capturarea statului şi instalarea aşa-zisului Bloc de constituţionalitate, a notat în context Igor Grigoriev, fost director general al Agenţiei Proprietăţi Publice, precizând că revenirea la norma constituţională este lucrul primordial şi imperativ categoric al actualilor judecători ai CCM, parlamentari şi politicieni.