Vor ucrainenii să se întoarcă în braţele 'ursului rus'?
Nu au reuşit încă să se stingă la Kiev strigătele suporterilor de fotbal, că pe străzile din capitala ucraineană au început proteste împotriva proiectului de lege care îi conferă limbii ruse statutul de limbă regională. Limba rusă este considerată de ucraineni un simbol al asupririi de către Moscova, iar opoziţia vede în ea un pericol pentru identitatea ţării şi critică modul în care preşedintele Viktor Ianukovici 'cochetează' cu electoratul rusofon în ajunul alegerilor parlamentare din octombrie, notează mass-media străine.
Miercuri, la Kiev, au avut loc ciocniri între poliţie şi sutele de manifestanţi care militează împotriva legii menite să extindă sfera de utilizare a limbii ruse, transmite Le Nouvel Observateur. Textul legii, care îi oferă limbii ruse statutul de limbă regională în zone unde este vorbită de majoritatea populaţiei, a fost adoptat marţi de parlamentul ucrainean, în a doua şi ultima lectură, după o propunere surprinzătoare formulată de un deputat al majorităţii parlamentare, fapt care i-a luat pe adversarii acestuia prin suprindere. Din acest motiv, preşedintele Radei Supreme, Vladimir Litvin, şi-a dat demisia.
Manifestanţii s-au reunit în faţa clădirii unde Ianukovici urma să rostească un discurs despre succesul Campionatului European de |Fotbal şi au fost îndepărtaţi de poliţie cu ajutorul bastoanelor şi gazului lacrimogen. Ianukovici şi-a anulat discursul, convocându-i pe preşedintele parlamentului şi pe liderii principalelor partide politice din ţară. Preşedintele ucrainean nu a exclus posibilitatea desfăşurării de alegeri parlamentare anticipate, în situaţia în care criza va continua, însă această ameninţare pare una formală, deoarece alegerile sunt programate pe 28 octombrie, informează jurnaliştii francezi.
Supremaţia limbii ucrainene este considerată de promotorii ei o garanţie a independenţei Ucrainei. Criticii proiectului de lege acuză manevrele electorale ele adepţilor lui Ianukovici, menite să-şi mobilizeze electoratul tradiţional din estul ţării, subliniază publicaţia franceză.
Potrivit cotidianului italian La Repubblica, parlamentul ucrainean a adoptat o lege care era aşteptată de 10% dintre locuitorii ţării, în timp ce restul de 90% o consideră o umilire. Legea îi conferă limbii ruse un statut oficial, transformând-o în a doua limbă oficială din ţară. Limba rusă, impusă în vremurile Uniunii Sovietice drept limbă de stat, este considerată de ucraineni simbolul asupririi de către Moscova, aminteşte cotidianul italian.
Ianukovici a fost nevoit să se confrunte cu proteste vehemente, fapt previzibil, şi cu intenţia preşedintelui parlamentului de a demisiona. Deocamdată, preşedintele ucrainean a optat pentru o linie dură: el va ratifica legea şi, în cazul unor noi proteste, va anunţa alegeri parlamentare anticipate. Totuşi, Ianukovici conştientizează că aceasta este o decizie destul de riscantă: alegerile parlamentare din octombrie s-ar putea finaliza cu victoria aşa-zisului 'front Timoşenko', strâns în jurul fostului premier, în urma procesului fabricat împotriva ei, subliniază publicaţia italiană.
Adoptarea unui proiect de lege datorită căruia limba rusă va putea fi ridicată, în unele regiuni, la statutul de a doua limbă de stat, a dus în Ucraina la o criză politică, informează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Citând mass-media ucrainene, cotidianul german transmite declaraţii ale unor deputaţi de la Kiev, inclusiv proguvernamentali, potrivit cărora cartelele lor de vot ar fi fost folosite ilegal. Decizia nu este încă definitivă, deoarece preşedintele parlamentului Vladimir Litvin a refuzat să semneze proiectul de lege, votul pe marginea căruia a fost iniţiat de unul dintre adjuncţii lui în lipsa sa, subliniază publicaţia germană menţionată.
Opoziţiia ucraineană afirmă că preşedintele Viktor Ianukovici majorează statutul limbii ruse doar pentru că în ajunul alegerilor parlamentare din octombrie locuitorii din 'avanposturile rusofone' ale lui Ianukovici au început să manifeste, din cauza situaţiei economice proaste din ţară, atitudini din ce în ce mai ostile la adresa sa, notează Frankfurter Allgemeine, atenţionând că succesul unei asemenea strategii este discutabil: în estul Ucrainei, limba rusă este oricum folosită în toate instanţele oficiale şi, potrivit sondajelor de opinie, cetăţenii ucraineni nu consideră că problema limbii ruse se numără printre cele 15 cele mai importante probleme ale ţării.
Disputele pe marginea acestei legi sunt simbolice pentru o şi mai mare criză a indentităţii ucrainene: ce vrea Ucraina - să se îndrepte şi mai mult în direcţia fratelui slav mai mare sau, punând accentul pe diferenţele sale culturale şi de limbă faţă de Rusia, să se impună printr-un mod de indentificare mai european şi să să îndrepte spre UE, notează analistul Gideon Rachman în blogul său găzduit de The Financial Times.
În realitate, apărarea drepturilor populaţiei rusofone din Ucraina este puţin probabil să însemne revenirea în braţele ursului rus, însă există senzaţia că Ucraina se apropie în sfârşit de acel punct în care va trebui să facă o alegere decisivă.
Divergenţele dintre Ucraina şi UE pe marginea cazului Timoşenko şi rezultatul alegerilor parlamentare din octombrie - tocmai aceasta, nu actualele ciocniri cu privire la statutul limbii ruse ar putea decide ce drum va alege Ucraina pentru viitoarele decenii, conchide Gideon Rachman.
