Zeci de mii de persoane protestează în Bruxelles împotriva CETA şi TTIP
Zeci de mii de manifestanţi au ieşit pe străzile Bruxelles-ului pentru a-şi manifesta temerile în legătură cu acordurile comerciale transatlantice. Acordul CETA este însă aproape de finalizare.
Mii de oameni protestează împotriva CETA şi TTIP în Bruxelles, 20 septembrie 2016. (Captură Foto)
Bruxelles-ul, metropola unde se află sediul Uniunii Europene, a fost “vizitat” marţi de zeci de mii de manifestanţi care au cerut ca discuţiile comerciale transatlantice dintre UE, pe de o parte, şi SUA şi Canada, pe de altă parte, să înceteze.
Sindicate, grupuri pentru drepturile omului şi grupuri agricole au ieşit pe străzile capitalei belgiene, manifestându-şi temerile privind acordul CETA (Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător) şi acordul TTIP (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii).
“Ne opunem acestor acorduri comerciale din cauză că ele sunt o ameninţare pentru mediul înconjurător, pentru sănătate, pentru legile muncii şi oferă o putere imensă corporaţiilor multinaţionale”, a declarat Mark Brady, purtător de cuvânt al Greenpeace Europe.
Organizatorii susţin că între 10.000 şi 15.000 de manifestanţi au participat la protest, dar poliţia din Bruxelles a estimat numărul manifestanţilor la 9.000.
Continuă să crească valul de opoziţie împotriva CETA şi TTIP în Europa. Sâmbătă au avut loc manifestaţii de amploare în Europa împotriva acestor două acorduri pentru comerţ liber, în special în Germania. Opozanţii CETA şi TTIP susţin că aceste acorduri vor afecta standardele alimentare şi ale muncii, precum şi cele pentru mediu.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Daniel Rosario, a declarat referitor la proteste: “Comisia este pe deplin conştientă de dezbaterea care are loc în statele membre în ceea ce priveşte politica comercială”.
Social democraţii din Austria, unul dintre cele mai mari partide din ţară, au cerut marţi să fie aduse multe schimbări acordului CETA. Bulgaria, Ungaria, România şi Slovenia sunt, de asemenea, îngrijorate în privinţa acestor două acorduri.
Cel mai controversat aspect al TTIP, ca şi în cazul acordului CETA, este reprezentat de aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.
Suport suplimentar pentru CETA
Susţinătorii acordurilor au declarat că acestea vor impulsiona economiile din SUA şi Europa şi vor duce la creşterea numărului de locuri de muncă. CETA va elimina 98% dintre tarife pentru a permite fluxul de produse între Canada şi statele membre ale UE.
Acordul este aproape de finalizare şi comisarul UE pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, speră ca acesta să fie sprijinit de Canada. “Canada este o ţară care, mai mult decât majoritatea altora din lume, împărtăşeşte valorile noastre europene”, a declarat ea miercuri în Parlamentul belgian. “Pentru a mă exprima în alt mod, Canada nu este SUA”.
Acordul CETA este scris şi necesită doar sprijinul canadienilor. Dacă se ajunge la un acord, premierul canadian Justin Trudeau ar putea semna CETA chiar la începutul lunii următoare şi ar putea intra în vigoare în 2017.
TTIP, dacă va fi semnat, va deveni cel mai mare acord comercial din lume, vizând 800 milioane de oameni. Discuţii suplimentare privind CETA şi TTIP sunt programate să aibă loc vineri în Slovacia.
