Alegerile pentru Parlamentul European: euroscepticii se mobilizează

Alegerile pentru Parlamentul European /PE/ din luna iunie vor avea loc într-un climat de pesimism economic care va fi greu de ignorat. Grupurile de eurosceptici au început să se mobilizeze în perspectiva întâlnirii electorale unde pot avea beneficia, pentru prima dată, de un grad de reprezentativitate care să le permită să intervină în politica europeană tradiţională. Apariţia grupului paneuropean Libertas, care a fost recunoscut la 2 februarie drept partid european şi acceptat provizoriu în repartizarea fondurilor publice pentru cheltuielile electorale, i-ar putea permite să acceadă în Eurocameră şi să încerce din interior să boicoteze ratificarea Tratatului de la Lisabona, notează ziarul ABC.

După Irlanda, Marea Britanie şi Bruxelles, formaţiunea Libertas şi-a deschis săptămâna trecut sediul în Polonia, unde speră să aibă parte de o bună recoltă de eurosceptici, anunţându-şi intenţia de a se implanta în toate ţările membre, inclusiv în Spania. 'Spania este una din priorităţile noastre, avem aici câteva contacte iar în următoarele săptămâni vom anunţa candidaţii principali care se vor afla pe listele noastre'. Un purtător de cuvânt al Libertas a confirmat astfel teza, potrivit căreia actuala criză va avantaja formaţiunea sa: 'Recesiunea devine tot mai profundă în ţări precum Irlanda şi Spania, unde guvernele sunt învinovăţite de situaţia rea. Este evident că noi putem să convingem mulţi alegători pentru a ne da sprijinul'.

Datele pe care le deţine Comisia Europeană arată, dimpotrivă, că irlandezii sunt mai degrabă înclinaţi să ratifice Tratatul de la Lisabona, într-un al doilea referendum, tocmai din cauza crizei. Deocamdată, singurul sondaj electoral pe care l-a făcut Libertas este în Republica Cehia, unde sunt de părere că vor obţine un sprijin de 22 la sută. La Praga, Parlamentul a decis miercuri o nouă amânare a ratificării Tratatului de la Lisabona, care este tocmai calul de bătaie al partidului Libertas. Declan Ganley, fondatorul partidului este un om de afaceri milionar care a făcut saltul în politică de mâna celor care au votat 'nu' în Irlanda.

Surse ale Parlamentului European insistă că nu le vor fi înmânaţi cei 202.000 de euro care le corespund, dacă nu dovedesc că îndeplinesc principala condiţie, anume că beneficiază de sprijinul deputaţilor şi eurodeputaţilor din cel puţin un sfert din ţările membre, în acest caz şapte. Unul dintre semnatari este un deputat estonian, pe numele său Igor Grazin, asupra căruia Grupul Liberal a făcut presiuni pentru a-şi explica sprijinul faţă de un grup parlamentar altul decât al său. Deputatul în final s-a dezis, însă Libertas a prezentat miercuri public documentele semnate de Grazin, sfidând investigaţia Parlamentului European.

Miercuri existau zvonuri că un alt semnatar, de data aceasta bulgar, este pe cale să se retragă, însă purtători de cuvânt ai Libertas insistă că pot 'obţine uşor şi alte semnături şi că, în orice caz, nu banii sunt problema şi că s-au angajat să nu utilizeze fondurile Parlamentului European până ce nu vor avea susţinerea contribuabililor'. Într-adevăr partidul Libertas are reputaţia de a nu avea probleme de fonduri, deşi Ganley se sustrage de trei luni unei anchete a Parlamentului Irlandez, în opinia căruia campania 'nu-ului' a fost finanţată cu bani ai donatorilor americani, ceea ce în acest caz este ilegal.

Deja s-au văzut proteste virulente împotriva crizei în numeroase ţări europene, precum Grecia, Bulgaria, Marea Britanie sau Franţa şi nu este greu de prognozat că Uniunea Europeană va deveni una din principalele ţinte ale nemulţumirii. Apariţia pe scena europeană a formaţiunii Libertas cu mesajul său simplu, 'mai multă transparenţă şi mai puţină birocraţie', ar putea găsi o susţinere nebănuită într-un moment atât de delicat pentru viitorul UE, conchide ziarul.