Braşov:Junii Braşovului se pregătesc de coborârea în cetate
Săptămâna Luminată înseamnă pentru cele şapte grupuri de Juni Braşoveni mai multe manifestări care au loc în fiecare zi până duminică, ziua în care are loc coborârea în cetate, printr-o paradă a junilor călare care se desfăşoară pe mai multe străzi din zona veche până în centrul oraşului, apoi urcarea spre Pietrele lui Solomon, unde petrec până seara târziu.
Este cea mai grandioasă manifestare culturală care se petrece la Braşov şi la care participă mii de oameni, mulţi dintre ei veniţi din alte zone ale ţării, dar şi mulţi turişti străini. Parada Junilor are loc în fiecare an în Duminica Tomii, prima duminică după Paşti, şi încheie programul manifestărilor dedicate "Zilelor Braşovului".
Stropitul în a doua zi de Paşti, apoi ieşirea cu plăcinte la Troiţa din Prund, hora Junilor şi aruncatul buzduganului, precum şi aruncatul în ţol sunt câteva dintre manifestările acestei săptămâni.
Sâmbătă, junii încep să pregătească atât caii cu care vor ieşi la parada de duminică, dar şi harnaşamentele cailor specifice fiecărui grup de juni. Costumele junilor, unele vechi de 80 de ani, sunt şi ele pregătite.
Prima menţiune documentară a Junilor Braşovului datează din anul 1728 şi se află într-un hrisov din arhiva Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului. În acest hrisov junii sunt amintiţi ca o "rânduială din bătrâni". Printre altele în acest document despre juni se mai consemnează: "Să-i lăsaţi să treacă fără oprială, frumos, pe rând cum se cade, iar cine nu va îngădui să treacă cu sfintele cruci prin această grădină, unul ca acela să fie blestemat de domnul şi de cei trei sute optsprezece sfinţi". Este vorba, se crede, despre trecerea junilor călări spre Pietrele lui Solomon, unde aveau loc serbările junilor, în miercurea de după Paşti.
Junii Braşoveni sunt organizaţi în şapte grupuri, şi anume, Tineri, Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Albiori şi Roşiori, având în frunte serjile, adică vătaful, armaşul mare, armaşul mic şi sutaşul. Ca instrument preferat al junilor este surla, un fel de trompetă care scoate sunete stridente. Conducătorii fiecărui grup au câte un buzdugan tricolor, simbol al vitejiei şi demnităţii. De asemenea, fiecare grup are un steag propriu ce aduce un profund caracter patriotic în acţiunile şi serbările junilor.
Costumele junilor sunt deosebit de frumoase şi se compun din cămăşi cusute cu paiete şi motive naţionale sau cămăşi cu motive naţionale fără paiete, leibăr, pantaloni strânşi pe picior, cisme negre din piele şi căciuli care diferă de la un grup la altul. Căciula albă purtată de junii albiori, chipiu cu pampon roşu purtat de junii roşiori, căciulă neagră cu vârful "ţugui", purtată de junii braşovecheni, căciula brumărie purtată de junii dorobanţi, căciulă neagră cu "ţoc" şi pene de curcan purtată de junii curcani, pălăria o poartă junii bătrâni, iar junii tineri poartă pălăria cu tricolor.
Şi Hora Junilor este o horă deschisă spre stânga, are mai multe părţi şi o muzică specifică. Cel care poartă hora este întotdeauna vătaful, iar în timp ce se joacă hora fiecare june aruncă de trei ori cu buzduganul. Hora Junilor este printre puţinele de acest gen din ţară.
