Proiectul "Drumul Vinului", reluat de CJ Prahova

Proiectul "Drumul Vinului", lansat în anul 2004, a fost reluat de Consiliul Judeţean Prahova, care intenţionează ca, în lunile septembrie şi octombrie, să organizeze o serie de degustări în conacele şi pensiunile din zonele viticole importante de pe raza judeţului.

Pe 26 septembrie va fi organizată o degustare de vinuri nobile la Valea Călugărească, urmată, în octombrie, de evenimente similare la Urlaţi, Ceptura, Fântânele şi Tohani.

"Drumul Vinului" reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de romani, care străbătea toată Europa, potrivit preşedintelui CJ Prahova, Mircea Cosma.

Acest drum străbate podgorii renumite ale judeţului şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Drumul trece prin localităţile: Filipeşti de Târg, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani şi Gura Vadului, fiind introduse în acest circuit şi cramele de la Urlaţi şi Azuga unde pot fi degustate vinuri şi spumante însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale.

Expoziţia permanentă "Tohani - popas pe drumul vinului" reprezintă prima etapă în concretizarea iniţiativei Consiliului Judeţean Prahova de a revigora şi valorifica în plan economic, cultural şi turistic tradiţiile.

În expoziţie sunt prezentate documente de atestare a localităţii Tohani de la 1610 şi vechea hartă a judeţului. Tot aici este expus drapelul vechiului judeţ Prahova, care datează din secolul al XIX-lea. De asemenea sunt expuse piese de mobilier, iar pereţii sunt îmbrăcaţi în scoarţe munteneşti. Icoanele expuse au fost lucrate în tehnica de pictură pe sticlă cu foiţă de aur. Mai sunt expuse: un ceas cu însemnele Casei Regale a României, obiecte de artă decorativă, argintărie şi vase din sticlă din secolul al XIX-lea. Tot aici pot fi văzute vase, unelte şi butoaie care fac referire la practica viticulturii în zonă.

Pe drumul vinului poate fi vizitată Crama Seciu, aşezată între viile dealului Seciu, la aproximativ 3 kilometri de oraşul Boldeşti. Complexul cuprinde o vinotecă de excepţie recunoscută şi peste hotare.

Un alt popas pe drumul vinului poate fi făcut la Conacul Matac, aflat în localitatea Valea Călugărească. Conacul a fost folosit în anul 1984 pentru filmarea mai multor cadre din filmul "Secretul lui Bachus".

Crama Urlăţeanu, preluată de Cramele Halewood SA, a fost restaurată în anul 1999 de noii proprietari, punând în valoare un conac ce datează din anul 1922.

Pe drumul vinului mai pot fi vizitate ruinele Palatului Cantacuzino, construit de postelnicul Constantin Cantacuzino între anii 1935 şi 1941, precum şi Casa memorială Pană Filipescu, construită în secolul al XVIII-lea.

De asemenea familiei Cantacuzino i-a aparţinut şi Palatul Micul Trianon, a cărui construcţie a început în anul 1911, fiind realizată la cererea lui Grigore Cantacuzino, dar construcţia nu a fost finalizată. Proiectul a fost inspirat de Micul Trianon de la Versailles.

Pe "Drumul Vinului" mai poate fi vizitată de turişti şi Mănăstirea Zamfira, construită în anul 1719, a cărei pictură este realizată în întregime de Nicolae Grigorescu, la vârsta de 18 ani.

O altă mănăstire aflată pe acest traseu este Vărbila, aflată la 15 kilometri de Ploieşti, fiind cea mai veche din judeţ, datând din anul 1510, şi care păstrează încă urmele trecerii voievodului Mihai Viteazul, care a folosit-o ca loc de popas şi de rugăciune.

De asemenea, Mănăstirea Jercălăi, construită în anul 1731, aflată pe teritoriul oraşului Urlaţi, aşteaptă vizitatorii să se roage la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă de la Sfântul Mormânt.

Printre obiectivele arheologice care se mai află pe "Drumul Vinului" sunt cele două castre romane de la Drajna de Sus şi Mălăeşti. Aici a fost descoperită ceramică dacică şi romană, monede din perioada 88 - 117, podoabe, cărămizi, însemnele unităţilor militare cantonate aici, printre care şi ştampila Legiunii V Macedonia şi monede imperiale romane.

Un alt loc ce poate fi vizitat de turişti este Conacul Bellu, casă românească veche, monument de arhitectură datând din secolul al XIX-lea. Expoziţia muzeală din acest conac prezintă piese de artă decorativă de mare valoare: mobilier sculptat în lemn masiv, tablouri, icoane, arme, ceramică, porţelan, metal, artă extrem orientală şi o valoroasă bibliotecă.

Conacul a aparţinut familiei Bellu, mari colecţionari de obiecte de artă, numismatică şi cărţi rare. În anul 1926 Alexandru Bellu donează Academiei Române întregul ansamblu de clădiri, parc, vii, din care astăzi se păstrează doar această casă veche care a fost renovată şi inaugurată în primăvara acestui an.

Pe lângă obiectivele culturale şi turistice, turiştii pot să vadă zonele viticole din Tohani, Urlaţi şi Valea Călugărească, pentru care judeţul a primit denumirea de "patria vinului roşu".

Domeniile Tohani, amplasate în mijlocul regiunii Dealu Mare se întind pe şapte dealuri care beneficiază de o climă ce oferă viţei-de-vie condiţii de dezvoltare speciale, aici strugurii beneficiind de 14 zile însorite în plus faţă de alte zone ale ţării. Renunţând la cantitate în favoarea calităţii, strugurii sunt culeşi în luna noiembrie, când au ajuns la supramaturare, pentru a oferi vinuri cu un buchet unic.

Din aceste zone provine vinul roşu, dulce "Sânge de Taur", feteasca neagră "Domeniile Tohani" şi sauvignonul blanc "Princiar Special Reseve", care a fost medaliat cu aur la Concursul internaţional de vinuri Bucureşti 2008.

Crama Ceptura, aflată tot în podgoria Dealu Mare are o capacitate maximă de 10 milioane sticle pe an şi este un proiect finanţat de Uniunea Europeană, volumul investiţiei pentru construirea şi utilarea unităţii fiind de cinci milioane de euro.

Istoria podgoriei de la Urlaţi începe în jurul anului 1700, în vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu. Patrimoniul domeniilor însumează 85 de hectare de vie veche pe rod la care se adaugă alte 12 hectare de plantaţii noi. În spaţiile special amenajate, utilaje moderne din Italia desfăşoară întregul proces de obţinere a vinului îmbuteliind 2.500 de sticle pe oră. Soiurile albe, seci, din gama premium de lux cultivate sunt: Riesling, Fetească albă, Muscat Ottonel, Sauvignon blanc, iar soiurile roşii seci sunt din gamele Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Burgund Mare.

Anul 2008 a adus primele recunoaşteri interne şi internaţionale: Sauvignon Blanc 2006 şi cel din 2007 obţinând medalia de aur la Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2008, iar Feteasca albă 2007 cucerind aceeaşi medalie la Concursul Vin Vest 2008.

Domeniile Brâncoveneşti sunt puse în valoare şi de societatea Videlmar SA care a luat fiinţă în urmă cu mai mult de 50 de ani, iar începând din anul 2004 este parte a grupului Tender. Producţia de struguri roşii se cifrează la 7.000 kilograme la hectar, iar cea de struguri albi la 10.000 kilograme la hectar. Societatea are o capacitate record de prelucrare de 600 tone în 24 de ore. Zona beneficiază de un sol brun-roşcat de pădure, bogat în oxid de fier şi argilă, propice cultivării soiurilor de struguri roşii.

Situată tot în podgoria Dealu Mare, Valea Călugărească este una din străvechile podgorii ale României. Întreaga producţie de struguri pentru vin este prelucrată în combinatul de vinificaţie Rovit SA, care dispune de linii moderne de prelucrare a strugurilor. Producţia de vin obţinută este alcătuită dintr-o gamă bogată de vinuri roşii de calitate superioară din soiurile: Cabernet Saugvinon, Merlot, Pinot Noir, Fetească neagră, iar gama de vinuri albe cuprinde Riesling Dealu Mare, Fetească Albă, Pinot Gris, Saugvinon, etc.

Consiliul Judeţean Prahova îşi propune să introducă în circuitul turistic şi alte două proiecte importante - "Drumul Fructelor" şi "Drumul Voievozilor" care vor fi lansate în curând.