Varujan Vosganian: "Spania încă nu a făcut pace cu morţii săi"

Varujan Vosganian şi-a prezentat la Madrid primul său roman tradus în spaniolă. Discursul lui Varujan Vosganian se mişcă cu exuberanţa poetică, cu fraze scrise pe linia orizontului şi stăpânirea unui birocrat, cu idei de punct şi virgulă, în care a doua parte contrazice cele spuse în prima. Scriitorul român, venit în Spania pentru a-şi promova romanul, este şi politician: a fost ministru de finanţe, între 2006 şi 2008, este senator şi prezidează Uniunea Armenilor din România, de la înfiinţarea ei în 1991. În "Cartea Şoaptelor" el prezintă istoria genocidului armean, de la gropile comune ale secolului XX, până la intimitatea şi memoria orală şi senzorială a familiei sale, notează luni într-un interviu ziarul El Publico.

Întrebat dacă a vrut să prezinte istoria din punctul de vedere al învinşilor, el răspunde că istoria nu o fac armatele, ci ideile. "Pentru a pierde este nevoie de mai multă forţă. Este nevoie de convingere. "Noi nu-i elogiem pe învingători, ci pe martiri", spune el. Când spune "noi", el se referă la oamenii obişnuiţi şi dă drept exemplu acei eroi ai poporului spaniol, care au fost învinşi în viaţa de toate zilele. Precum Cristofor Columb care a murit cu un sentiment de frustrare. Sau Garcia Lorca, care este o parte importantă a conştiinţei spaniole. Despre cei care l-au învins, nu li ştie nici măcar numele. Au învins în schimb ideile, pentru că sunt prea puternice pentru a putea fi aplicate toate în epoca în care au fost gândite.

Există zilele acestea în Spania o amplă polemică în jurul Dicţionarului Biografic Spaniol în care sunt exaltaţi învingătorii şi care ilustrează exact contrariul celor spune de poetul român. În opinia lui, dicţionarul Academiei Regale de Istoriei arată că opinia publică nu a făcut încă pace cu morţii săi. Ce înseamnă asta? Că spaniolii nu trebuie să repete acelaşi proces, ci să-l înţeleagă, cu pasiune. Franco a lipsit poporul spaniol de libertatea de a avea drepturi politice, el şi dictatura lui au încetinit dezvoltarea culturii civice a Spaniei. Cultura civică este atitudinea fundamentală cu care fiecare individ se relaţionează cu societatea. Cei care consideră că omul este un simplu individ pun la îndoială condiţia de dictator a lui Franco. Însă pentru cei care consideră că omul are libertatea de a fi el însuşi, şi nu unul între mulţi, Franco a fost un dictator.

Vosganian vorbeşte în cartea sa de "noii morţi", care sunt, potrivit autorului, cei care au murit în timpul rezistenţei comuniste din 1989. Din păcate ei rămân necunoscuţi în România pentru că numele lor nu se arată. Potretele lor nu sunt văzute nicăieri. De aceea ei continuă să rătăcească printre noi, spune el. Existenţa mărturiilor directe şi a victimelor fac ca aceste traume să nu poată fi depăşite. Sunt lucruri care nu pot fi uitate, dar care se pot transforma - spune el - din rană în idee. Nietzsche spunea că un bolnav este mai creativ când îşi cunoaşte propriul corp şi devine astfel mai sensibil. Aceste răni ne sensibilizează. Transformarea unei răni în idee este un proces de eliberare: rănile dor, dar nu ne mai izolează.

Cartea lui a făcut să se scrie despre genocidul armean mai mult decât s-a scris din 1915. Literatura oferă această posibilitate de prezenta o povestire pe care istoria o expune în mod abstract. Pentru că istoria înseamnă o înşiruire de date pe când într-o carte de literatură găseşti feţe, pe care este greu să le uiţi. Nu este o carte doar despre poporul armean, ci şi despre "apatrizi" - cei expulzaţi legal din toate ţările. Care este părerea lui Vosganian despre expulzarea ţiganilor români din Franţa? El spune că toţi oamenii sunt liberi, iar tradiţia şi cultura lor trebuie respectate, indiferent de etnia lor. Când o persoană restricţionează libertatea altei persoane şi îi creează neplăceri trebuie să suporte consecinţele. Dacă un grup de persoane devin ostile faţă de o comunitate, trebuie intervenit pentru a i se pune capăt. De aici şi până la declanşarea unei atitudini ostile faţă de toţi membri unei etnii există însă o diferenţă.

Întrebat dacă Uniunea Europeană şi-a încălcat principiile privind dreptul la libera mişcare, Vosganian a ţinut să precizeze că este un caz închis. Atitudinea UE a fost corectă, potrivit lui, iar autorităţile franceze şi-au schimbat atitudinea. Sunt romii consideraţi în România, cetăţeni cu drepturi depline? În România, toţi cei care respectă legea au drepturi egale. Inclusiv ţiganii, conchide el.