Cristian Diaconescu: Aderarea la Schengen nu reprezintă o favoare făcută României

Aderarea la Schengen nu reprezintă o favoare făcută României, ci o contribuţie a ţării noastre la securitatea Europei, a declarat miercuri, la RRA, ministrul de externe, Cristian Diaconescu.

"Criteriile care au stat la baza candidaturii României şi Bulgariei au fost îndeplinite în totalitate (...) aşa cum o confirmă evalurările Comisiei Europene şi ale structurilor care se ocupă de gestionarea Acordului Schengen", a spus Cristian Diaconescu, respingând din nou orice asociere cu un alt palier de decizie, cum este cel privind Mecanismul de Control şi Verificare.

"Eforturile pe care România le face la frontiera UE, şi nu sunt mici, şi aici nu mă refer numai la eforturi financiare, ci şi de retehnologizare, de combatere a corupţiei reprezintă în egală măsură o relaxare în ceea ce priveşte statele care sunt înăuntrul Schengen. Deci faptul că noi dorim confirmarea prezenţei în Schengen, după ce am întărit în mod corespunzător frontiera de est a UE, reprezintă o contribuţie a României la Acordul Schengen şi nu o favoare care ni se face (...) Nu ni se comunică o decizie pentru că la un moment dat am putea deveni simpatici unui stat sau altul, ci este vorba de recunoaşterea unei contribuţii evidente, efective, care scuteşte de cheltuieli sau alte eforturi state din centrul Europei, care la rândul lor ar putea fi confruntate cu riscuri simetrice sau asimetrice", a spus şeful diplomaţiei.

Cristian Diaconescu a afirmat că speră într-o dezbatere serioasă a acestei probleme la Consiliul European din 1 şi 2 martie şi la o reevaluare a atitudinii premierului olandez.

"În acest moment, premierul olandez am înţeles că nu-şi mai aminteşte de faptul că ar fi promis preşedintelui României o abordare corespunzătoare, pozitivă, imediat ce rapoartele pe MCV dovedesc progresele obţinute. Sper ca această atitudine să fie reevaluată", a spus Diaconescu, referindu-se la promisiunea Olandei că va lua o decizie în privinţa aderării la Schengen după trei rapoarte pozitive pe MCV.

Şeful diplomaţiei a subliniat "paradoxul" dintre neîncrederea Olandei în instituţiile româneşti şi încrederea mediului de afaceri olandez care investeşte foarte mult în România. În acest context, Diaconescu a punctat problema fondurile pe care filialele băncilor olandeze din România le-au trimis în ţara de origine.

"Măsurile de austeritate luate de România, care astăzi sunt prefigurate în Tratatul de stabilitate financiară pe care toate statele euro şi cele din afara euro doresc să le adopte, au asigurat, printre altele, şi stabilitatea sistemului bancar unde partea olandeză are o foarte mare investiţie. Faptul că sistemul bancar din Olanda (...) nu a avut probleme cu sistemul bancar din România s-a datorat şi modului în care s-a gestionat acest lucru în ţara noastră. Băncile-fiice de aici din România au câştigat fonduri foarte serioase pe care le-au expatriat către statele-mamă", a spus Diaconescu.

Referitor la site-ul lansat de Partidul Libertăţii, unde cetăţenii olandezi se pot plânge de problemele provocate de români, bulgari, polonezi şi alţi est-europeni, Cristian Diaconescu a declarat că este vorba de "un sindrom nociv la nivelul UE".

"Curentul populist, extremist nu face decât să întoarcă sensul istoriei spre modernizare şi valori către o zonă care cred că produce frisoane multora dintre noi, fie că vorbim de fascism, fie că vorbim de comunism. Curentele populiste şi prezenţa lor în multe guverne europene sau în sprijinul unora dintre acestea reprezintă o frână în sensul normal, spre valori şi standarde europene, aşa cum noi le cunoaştem, nu numai din declaraţii politice, dar şi din actele constitutive ale UE", a spus şeful diplomaţiei.

Diaconescu a subliniat importanţa respectării unor valori în cadrul UE.

"Noi am devenit membri ai Uniunii Europene, reformând practic întreaga ţară şi cerând uneori populaţiei sacrificii foarte serioase tocmai pentru a ne asocia unui sistem de valori şi de standarde la care se presupune că toate statele membre ale acestei Uniuni au aderat şi în continuare aderă. Ori din acest punct de vedere orice pas înapoi reprezintă un derapaj de la acest sistem de standarde. Motiv pentru care trebuie să atragem atenţia în mod repetat şi insistent, atât Bruxelles-ului, ca centru al UE, cât şi capitalelor în plan bilateral în legătură cu faptul că, aşa cum domniile lor au respectat şi au susţinut respectarea acestor valori de-a lungul anilor, inclusiv în procesele de aderare ale noilor state venite din comunism, este în egală măsură obligatoriu şi pentru ei ca în acest moment să rămână consecvenţi pe acest domeniu", a spus Diaconescu.

Pe de altă parte, ministrul de externe e mulţumit de reacţiile faţă de site-ul PVV.

"Reacţiile atât în plan guvernamental, cât şi non-guvernamental la această aberaţie a domnului Wilders au fost foarte, foarte clare şi aproape fără precedent în condiţiile unor astfel de atitudini care au mai apărut şi în trecut. Deci este un semnal bun, este un semnal de conştientizare a pericolului şi este un semnal de atitudine solidară, atât în plan instituţional, cât şi non-guvernamental de salutat. În ceea ce priveşte Guvernul de la Haga, sigur eu sunt înclinat să dau foarte mare importanţă acestui tip de motivare (...) Această chestiune e o problemă de ordine internă, pe care n-o putem influenţa, dar a cărei consecinţe în decizii care prejudiciază România nu poate fi acceptată", a mai menţionat Cristian Diaconescu.

Site-ul controversat, lansat recent de partidul antiimigraţie PVV condus de Geert Wilders, le cere oamenilor să reclame problemele cauzate de cetăţenii din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte criminalitatea, alcoolismul, drogurile, depozitarea gunoiului şi prostituţia. "Aveţi probleme cu oamenii din Europa Centrală şi de Est? V-aţi pierdut slujba din cauza unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim", proclamă website-ul.

Pagina web este ilustrată cu titluri din ziare precum "N-ar fi mai bine dacă v-aţi întoarce?" sau "Est-europenii generează tot mai multă criminalitate".

Reacţiile de condamnare au venit din partea CE, prin vocea mai multor comisari, din Parlamentul European, din partea ţărilor est-europene, precum şi a oamenilor de afaceri olandezi din România.

Premierul Mark Rutte, în schimb, a refuzat să reacţioneze pe tema site-ului. El a spus că nu poate comenta poziţiile pe care le au alte partide politice. În plus, premierul a apreciat că problema nu priveşte guvernul, întrucât cabinetul său minoritar nu are o alianţă cu PVV în chestiuni europene, ci numai pe chestiunile de politică economică.