33 de ONG-uri vor schimbări în Legea adopţiei

Federaţia Plus, din care fac parte 33 de Organizaţii Non-Guvernamentale (ONG) care au ca obiect de activitate respectarea drepturilor fundamentale ale copilului, va avea o întâlnire cu reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului pentru a le prezenta propuneri de îmbunătăţire a legii adopţiei. Conform celor din Federaţie, în forma actuală, legea discriminează copiii rromi şi pe cei cu handicap şi închide ONG specializate.

Unul dintre iniţiatorii acţiunii, preşedintele Asociaţia Catharsis din Braşov, Azota Popescu, spune că s-a ajuns aici deoarece de câteva luni „organizaţiile nonguvernamentale care au fost acreditate între anii 1997 şi 2012 pentru a desfăşura activităţi în domeniul adopţiei naţionale au fost eliminate din reţeaua de furnizorilor de servicii sociale specifice adopţiei”, fapt considerat de aceasta ca „revoltător”.

Reprezentanţii Federaţiei se referă la Hotărârea de Guvern nr. 233/2012 promovată de cabinetul Boc pe data de 7 aprilie 2012, ce modifică fosta lege şi care, în opinia sursei citate „descurajează familiile de români care au fost atestaţi să adopte, familiile fiind hărţuite, fiind obligate ca în termen să dea o declaraţie notarială pe propria răspundere, din care să rezulte că au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni. Totodată, legea descurajează copiii cu dizabilităţi şi determină şi închiderea unor ONG-uri care au ani de muncă în acest domeniu”.

Azota Popescu acuză faptul că „de câteva luni, nu mai avem obiectul muncii. Acest lucru este în primul rând în detrimentul copiilor, dar şi al nostru”. Mai mult, aceasta acuză că la întâlnirea dintre reprezentanţii ONG cu directorul Oficiului Român pentru Adopţii, Bogdan Panait, la întrebarea referitoare la cauzele care au dus la eliminarea organizaţiilor nonguvernamentale de la adopţii naţionale, acesta ar fi răspuns că „este o decizie politică, iar eu sunt în aparatul guvernului şi o respect”.

Efectele acestei decizii au dus la blocarea şanselor ca unii copii părăsiţi să îşi găsească familii. De exemplu, sursa citată aminteşte că până în această primăvară, când legea a intrat în vigoare, Asociaţia avea - şi mai are în evidenţele sale - opt cazuri concrete, familii din Braşov, printre care şi o braşoveancă căsătorită cu un cetăţean italian, ce doresc să adopte un copil. Şi care aveau deja un atestat ce să le dea dreptul să adopte un copil. În câteva luni însă, niciuna dintre aceste familii nu a primit informaţii despre o eventuală adopţie pentru că, în conformitate cu noua lege, aproape întreaga procedură trebuie reluată din nou. Asta pentru că toate familiile au fost obligate să dea o declaraţie notarială pe propria răspundere, din care să rezulte că „au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare intrării în vigoare a prezentei legi. Neîndeplinirea acestei condiţii într-un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi atrage încetarea de drept a valabilităţii atestatului (de persoană sau familie aptă să adopte – n.red.)”. „Reînceperea procedurilor de atribuire înseamnă încă odată investirea de timp, acte, bani emoţii nervi, stres din partea celor ce vor să adopte, dar şi o muncă reluată din partea celor de la Protecţia Copilului. Pe scurt, legea reprezintă bătaie de joc faţă de familie. Îi hărţuieşte pe cei ce vor să adopte”.