Administraţia Biden publică documente în dosarul asasinării preşedintelui JFK

Arhivele Naţionale ale SUA au publicat, la 15 decembrie, aproape 1.500 de documente guvernamentale anterior secretizate, cu privire la asasinarea preşedintelui John F. Kennedy, în 1963, respectând termenul stabilit de preşedintele Joe Biden în octombrie.

Cele 1.491 de documente au fost publicate conform unui statut federal, care cere guvernului să elibereze înregistrările aflate în posesia sa cu privire la asasinarea lui Kennedy. Acestea includ cablograme secrete ale CIA, memorii interne şi alte documente legate de asasinarea lui Kennedy, în Dallas, la 22 noiembrie 1963.

Pentru crimă, a fost arestat bărbatul înarmat Lee Harvey Oswald. Acesta a murit, fiind împuşcat după aproximativ două zile, de proprietarul unui club de noapte şi presupus asociat al Mafiei, Jack Ruby.

Multe dintre dosare aruncă lumină asupra vizitelor lui Oswald la ambasadele sovietică şi cubaneză şi menţionează tensiunile dintre Statele Unite şi Cuba, precum şi o declaraţie a liderului Fidel Castro despre un posibil pericol pentru liderii americani „dacă ar fi implicaţi în orice încercare de a elimina liderii cubanezi."

Documentele includ, de asemenea, discuţii, în zilele de după asasinare, despre potenţialul implicării cubaneze în uciderea lui Kennedy.

Un document CIA marcat „Secret” afirma că o persoană cu care asasinul prezumtiv al lui Kennedy a vorbit era consulul ambasadei sovietice, care avea legături cu „departamentul de asasini” al KGB. Aceşia au discutat despre eforturile lui Oswald de a obţine o viză pentru a vizita Uniunea Sovietică, potrivit documentelor.

La 3 octombrie 1963, cu mai mult de o lună înainte de asasinat, Oswald a revenit cu maşina în Statele Unite printr-un punct de trecere la graniţa cu Texas.

Un alt document detaliază ceea ce se spune că ar fi comploturi ale CIA pentru asasinarea lui Castro, inclusiv o schemă din 1960 „care a implicat utilizarea lumii interlope criminale cu legături în interiorul Cubei”.

De asemenea, a fost făcut public un raport conform căruia, în 1962, australienii au primit un pont de la un bărbat care susţinea existenţa unui complot pentru asasinarea lui Kennedy. Bărbatul susţinea că fusese şofer pentru corpul diplomatic sovietic. A urmat o anchetă, dar oficialii au concluzionat că pista nu era credibilă.

Înregistrările urmau iniţial să fie lansate pe 26 octombrie. Cu toate acestea, administraţia Biden a publicat pe 22 octombrie o notă în care afirma că termenul limită va fi amânat cel mai devreme până pe 15 decembrie, dar numai pentru materialele considerate „adecvate pentru eliberare publicului".

Nota a adăugat că informaţiile sensibile referitoare la asasinat vor fi publicate în decembrie 2022. Cel puţin 10.000 de documente rămân parţial redactate sau secrete.

Potrivit Administraţiei Naţionale a Arhivelor şi Înregistrărilor (NARA), pandemia de COVID-19 a afectat semnificativ capacitatea anumitor agenţii de a revizui redactările rămase în documente. Peste 90 la sută din colecţia NARA despre asasinat a fost complet publicată în anii 1990, inclusiv peste 250.000 de înregistrări.

Guvernul SUA a publicat mai multe serii de documente secrete pe parcursul anilor 2017 şi 2018, deşi preşedintele Donald Trump a decis în cele din urmă să amâne eliberarea unor înregistrări până în octombrie 2021, la cererea CIA şi a FBI din motive de „securitate naţională identificabilă, aplicarea legii, şi probleme de afaceri externe”, a spus el.

Cercetătorii dosarului JFK şi-au exprimat frustrarea faţă de ultima publicare de documente, unii spunând că înregistrările nu conţin noi dezvăluiri care ar putea remodela radical înţelegerea evenimentelor din jurul asasinării lui Kennedy.

„Este întotdeauna 'data viitoare', a declarat pentru CNN, Larry Sabato de la Universitatea Virginia, un cercetător de marcă al dosarului JFK, referindu-se la ordinul lui Biden din octombrie care afirma că fişierele rămase nu vor fi eliberate cel puţin în toamna viitoare.

Larry Schnapf, avocat şi cercetător în materie de asasinate, a declarat că intenţionează să deschidă un proces împotriva administraţiei Biden pentru că nu a publicat documentele în întregime.

„Vom solicita o hotărâre judecătorească prin care să se ordone preşedintelui să publice înregistrările rămase sau să dezvăluie prejudiciul specific identificabil reprezentat de fiecare document a cărui publicare este amânată, precum şi modul în care un astfel de prejudiciu ar depăşi interesul public major în eliberarea acestor înregistrări, care trebuiau date până la 26 octombrie 2017”, a declarat Schnapf reporterilor într-un e-mail de marţi.

Comisia Warren din 1964 a concluzionat că Oswald fusese singurul atacator, iar o altă anchetă a Congresului din 1979 nu a găsit nicio dovadă care să susţină teoria conform căreia CIA ar fi fost implicată.

Cazul a stârnit controverse şi teorii de-a lungul timpului.