ArCuB: Candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii pe punctul de a fi compromisă (video)

Deşi "echipa câştigătoare nu se schimbă", pe lista de priorităţi a edililor Capitalei se află reorganizarea ArCuB, instituţia care a pus Bucureştiul pe lista scurtă a oraşelor calificate pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii în 2021.
Conferinţă de presă ArCuB, 25.01.2016
Conferinţă de presă ArCuB, 25.01.2016 (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

Candidatura Bucureştiului la titlul de Capitala Europeană a Culturii în 2021 ar putea fi iremediabil compromise de municipalitate, pe agenda Consiliului General al Municipiului Bucureşti figurând o propunere de reorganizare a ArCuB - Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, instituţie mandatată să gestioneze candidatura oraşului.

Proiectul de reorganizare propune transformarea ArCuB din serviciu public de cultură în instituţie de spectacole, ceea limitează drastic atribuţiile instituţiei, făcând practic imposibilă gestionarea unui proiect de anvergură de tipul Capitală Europeană a Culturii 2021, susţine ArCuB.

Potrivit reprezentanţilor ArCuB, care au susţinut luni o conferinţă de presă pe această temă, pe lângă faptul că propunerea de reorganizare a instituţiei pune iremediabil în pericol candidatura oraşului în cea de a doua fază a competiţiei, situaţia care decurge din această iniţiativă încalcă angajamentele asumate de municipalitate prin semnarea protocoalelor pentru organizarea acestui eveniment şi, nu în ultimul rând, duce la încălcarea regulamentului concursului, potrivit căruia acest proiect trebuie să beneficieze de sprijin politic transpartinic.

"Avem nevoie de linişte şi stabilitate pentru a duce mai departe proiectul, iar noi suntem puşi în situaţia de reorganizare!", a acuzat Mihaela Păun, directorul general ArCuB, exprimându-şi nemulţumirea faţă de decizia primăriei, care pare inexplicabilă în actualul context.

"Eu personal, nu pot să-mi explic de ce acum se reorganizează ArCuB, când a dus Bucureştiul pe lista scurtă. De ce reorganizarea ArCuB acum, la scurt timp după ce s-a instalat într-o clădire splendidă (Hanul Gabroveni, clădire aflată în centrul istoric al oraşului n.r.)?", s-a întrebat Păun,

La rândul său, consultantul internaţional al ArCuB în demersul calificării Bucureştiului la titlul de Capitala Europeană a Culturii în 2012 a opinat că, în acest moment, orice intervenţie asupra ArCuB pune în pericol orice şansă a oraşului.

"În 26 de ani , autorităţile nu au luat nicio iniţiativă serioasă de a elabora o strategie culturală pentru oraş, această oportunitate a venit acum. Mai mult de atât, a fost un proces deschis, în care au fost implicate comunităţile, cât mai mulţi oameni şi pare ciudat că acum ar putea veni altă echipă care să preia acest proiect şi să îl ducă mai departe. UE şi juriul se aşteptă ca aceeaşi echipă care a iniţiat această candidatură să fie cea care o finalizează şi întrebarea legitimă este cine este autorul acelui dosar de candiatură, autorităţile locale, sau cetăţenii care au participat în acest proces, şi s-ar putea spune că această ultima parte e cea care contează.", a declarat Trevor Davies.

"În fotbal există o vorbă, nu schimbi echipa câştigătoare! Ori în Bucureşti există suficiente echipe pierzătoare, ceea ce e un motiv în plus ca ArCuB să continue acest proces.", a adăugat consultantul.

Ca şi importanţă a iniţiativei de a propulsa Bucureştiul la titlul de Capitală Europeană, Trevor Davies a subliniat că, graţie derulării acestui proces, cultura va avea un rol mai puţin periferic pe agenda politică, faţă de cum arată lucrurile acum. De asemenea, proiectul aduce în prim plan posibilitatea de a rebrandui oraşul, va duce la creşterea numărului de turişti, va crea o oportunitate pentru cetăţeni de a conştientiza ce înseamnă oraşul şi de a se implica mai activ în dezvoltarea lui.

Nu în ultimul rând, intrarea Bucureştiului în competiţia pentru Capitala Europeană a Culturii în 2021 presupune reconectarea cu Europa, în condiţiile în care barometrele europene arată cifre descurajante în ceea ce priveşte nivelul de implicare al cetăţenilor în activităţi culturale. Mai mult, oraşele care câştigă acest tip de concurs câştigă cam de şase ori cât investesc în proiect, a punctat consultantul.

La rândul său, arhitectul Teodor Frolu, parte a echipei care s-a ocupat de pregătirea dosarului de candidatură a Bucureştiului a reamintit că strategia culturală propusă în acest proiect împacă "cele două oraşe" aflate în conflict, Bucureştiul autorităţilor, al primarilor rupţi de oameni, cu Bucureştiul cetăţenilor, care nu se mai regăsesc în capitala care nu le mai aparţine lor, ci autorităţilor

"Prin acest proiect se creează şansa unei împăcări, energia unui oraş stă în oameni, nu în investiţii! Bucureştiul are nevoie de un astfel de instrument cultural şi indiferent dacă va fi sau nu capitală europeană, această platforma de colaborare va avea efect benefic în timp.", a subliniat Frolu.

Teoretic, Consiliul General al Primăriei Capitalei va decide marţi dacă votează reorganizarea ArCuB sau nu. Practic, reprezentanta Centrului de Resurse pentru participarea publică (CeRe), Nicoleta Chiriţă, a declarat că organizaţia pe care o reprezintă şi Funky Citizen - ambele fiind organizaţii ce luptă pentru transparenţă în actul de guvernanţă - vor cere amânarea votului şi organizarea unei dezbateri reale, cu toţi factorii interesaţi.

"Observăm că lipseşte transparenţa decizională, proiectele de hotărâri apar din senin pe site-ul Primărie fără ca noi să avem timp să le studiem şi să avem un punct de vedere coerent asupra lor. Noi, cei de la CeRe, alături de Funky Citizen, vom cere o dezbatere publică pe acest subiect şi vom trimite spre Consiliu o cerere prin care vom ruga primăria să organizeze o dezbatere publică să vedem care este impactul acestei propuneri asupra instituţiei şi asupra dosarului şi care este motivul pentru care CGMB a decis să schimbe regulamentul ARCUM acum.", a declarat Nicoleta Chiriţă.

Prezent şi el la dezbateri, purtătorul de cuvânt al primăriei, Alexandru Ichim, a declarat presei, DUPĂ finalizarea discuţiilor, că reorganizarea ArCuB este pentru eficientizarea instituţiei şi a negat categoric că ArCuB nu se va mai putea ocupa de dosarul candidaturii Bucureştiului la titlul de Capitala Europeană a Culturii.

Mai merită menţionat că peste 90 de reprezentanţi ai societăţii civile au adresat o scrisoare deschisă consilierilor generali cerându-le să respingă proeictului de hotărâre pentru modificarea regulamentului de funcţionare a ArCuB. Semnatarii scrisorii mai cer punerea pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CGMB a prezentării proiectului de candiatură a oraşului Bucureşti 2012 şi adoptarea unei decizii în Consiliul General prin care se asumă continuarea procesului de candidatură de către ArCuB.

De asemenea, Iniţiativa România a cerut CGMB şi Primăriei respingerea în plenul şedinţei CGMB de marţi, 26 ianuarie 2016, a proiectului de hotărâre pentru modificarea regulamentului de funcţionare a ArCuB - Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti şi i-a cheamă pe bucureşteni să vină în faţa primăriei, marţi, la ora 14 pentru a-şi face auzite opiniile, sau să trimită consilierilor generali punctul lor de vedere prin e-mail sau telefon.

O decizie privind ArCuB trebuie amânată până la depunerea dosarului de candidatură a oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii şi adoptată doar după o consultare publică şi discuţii cu locuitorii acestui oraş şi actorii implicaţi, susţine Iniţiativa România.