Atacul în Siria, la vot în Congres

Dovezile colectate nu sunt suficiente pentru a convinge liderii Congresului, astfel încât Barack Obama a trebuit să se supună cererii scrise a peste 200 de membri democraţi şi republicani de a deschide votul cu privire la utilizarea forţei, înainte de a ataca Siria.

Presat de sondajele de opinie negative în care 50% dintre americani sunt împotriva intervenţiei, contestat în mod public de 54 de deputaţi din aripa liberală a partidului său şi contestat de către republicanul John Boehner, preşedintele Camerei, pentru a „cere poporului american" acordul pentru atac, Obama a încercat să înfrunte dezacordurile cu un maraton de briefing-uri de informaţii fără precedent.

Joi, Casa Albă a realizat o conferinţă video fără precedent, cu 27 de senatori şi congresmeni din ambele părţi, împrăştiaţi în mai multe colţuri ale naţiunii, iar vineri, secretarul de stat John Kerry şi vicepreşedintele Joe Biden s-au întâlnit cu lideri ai opoziţiei din cadrul Congresului şi Senatului. Sâmbătă dimineaţă, preşedintele, flancat de oficiali de rang înalt ai serviciilor secrete a explicat republicanilor John Boehner şi Mitch McConnell, precum şi democraţilor Harry Reid şi Nancy Pelosi, conţinutul memorandumului de informaţii secrete care au determinat Casa Albă să decidă intervenţia militară.

Obama era convins că ofensiva de întâlniri şi revelaţii a slăbit rezistenţa Congresului din Washington. Kerry şi Biden i-au dat asigurări cu privire la subiect, pe baza zecilor de ani de experienţă la Capitol Hill. Dar, în realitate, rezultatul a fost exact opus: liderii democraţi şi republicani şi-au exprimat aprecierea pentru raportul efectuat de serviciile secrete şi, chiar au condamnat aspru atacul cu gaze efectuat de Assad, dar fără a da un pas înapoi privind cererea de vot în aulă, invocând prevederile din Constituţie cu privire la competenţele de război. Chiar şi cel mai fidel suporter, Nancy Pelosi, după multe ezitări, a demonstrat că împărtăşeşte opinia adversarului Boehner: "Trebuie să demontrăm leadershipul prezidenţial şi să clarificăm bazele politicii noastre de a obţine sprijinul poporului american şi al Congresului pentru orice fel de acţiune împotriva Siriei". „Sunt 12 ani de când Congresul este ocupat să apere siguranţa americanilor - a adăugat Boehner, referindu-se la perioada trecută de la 11 septembrie - şi noi ştim ce înseamnă să se intre în război".

Pe de altă parte, Barbara Lee, deputata democrată din California, a tunat în numele celor 54 de liberali deja implicaţi în coaliţia împotriva războiului din Irak: „Condamnarea folosirii armelor chimice nu trebui să cadă într-un război nedrept".

Asediat de o coaliţie fără precedent de conservatori şi liberali şi cu sondaje care arată că 79% sunt în favoarea votului în Congres, Obama a simţit pericolul că va rămâne în istorie pentru că a comis eroarea în Siria pe care George W. Bush a făcut-o în Irak, atunci când a cerut la Capitol Hill aprobarea pentru atac. Dar asta nu este tot: alegerea preşedintelui atârnă, de asemenea, de opinia Pentagonului, deoarece comandanţii militari cred într-o posibilă răzbunare siriano-iraniană.

Pentru a realiza această intervenţie Obama se bazează pe un mesaj care evidenţiază ideea lui de întării imaginea Americii în lume: "Dacă acceptăm utilizarea armelor chimice, cum putem lupta împotriva proliferării nucleare şi a terorismului?".

Dezbaterile din Congres cu privire la o eventuală intervenţie militară americană în Siria, solicitate de preşedintele Barack Obama, vor începe luni, 9 septembrie, au anunţat sâmbătă responsabili republicani din Camera Reprezentanţilor. Astfel, John Boehner, preşedintele Camerei Reprezentanţilor a declarat "Suntem mulţumiţi că preşedintele a solicitat o autorizaţie (din partea Congresului) pentru o intervenţie militară în Siria", a declarat el ]mpreună cu alţi parlamentari republicani, într-un comunicat.

"În consultare cu preşedintele, ne aşteptăm ca această măsură să fie examinată în cadrul Camerei în săptămâna care începe la 9 septembrie" a mai adăugat Boehner.

Rămâne de văzut dacă poate găsi voturile de care are nevoie. O înfrângere ar slăbi leadershipul său, chiar cu un an înainte de alegerile pe termen mediu pentru reînnoirea Congresului, care coincide cu începutul declinului puterii politice a preşedintelui reales.