Blinken aruncă bomba: "Ucraina va deveni membră NATO"

Secretarul de stat Antony Blinken tocmai a făcut o declaraţie bombă ultra-provocatoare, care cu siguranţă va enerva şi mai mult Moscova. El a declarat joi reporterilor la Bruxelles, unde miniştrii de externe se întâlnesc pentru a pregăti reuniunea anuală a alianţei din iulie, că "Ucraina va deveni membră a NATO", informează Zero Hedge.

"Scopul nostru la summit este de a ajuta la construirea unei punţi către această aderare", a adăugat oficialul american.

Reuniunea va marca cea de-a 75-a aniversare de la înfiinţarea alianţei. Între timp, secretarul general Jens Stoltenberg încearcă să convingă toţi cei 32 de membri să se angajeze să sprijine pe termen lung finanţarea militară a Ucrainei, în valoare de 100 de miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani. El speră să se ajungă la un acord final la reuniunea din iulie, în pofida reticenţelor actuale ale unor ţări precum Ungaria.

După cum a notat The Hill, "aliaţii NATO au convenit la summitul din 2023 de la Vilnius, Lituania, că Ucraina poate adera la NATO atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii, dar au stârnit critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi a aliaţilor baltici pentru că nu au stabilit obiective concrete şi un calendar pentru alăturarea Kievului la alianţă".

Pentru Kremlin, acestea sunt afirmaţii războinice. Într-un moment în care forţele ucrainene se descurcă slab pe câmpul de luptă, Blinken tocmai a turnat inutil mai mult combustibil pe foc, care vine după ce preşedintele Macron a ridicat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina.

Membrii NATO au căzut de acord să înceapă să planifice sprijinul militar pentru Ucraina pe termen lung, acesta fiind doar cel mai recent indicator care asigură atât escaladarea conflictului cu Rusia, cât şi faptul că războiul se va prelungi probabil încă mulţi ani de acum încolo.

Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că aliaţii au "convenit să avanseze cu planificarea unui rol mai mare al NATO în coordonarea asistenţei şi instruirii în domeniul securităţii". Dar va fi în continuare o bătălie grea pentru a obţine aderarea unora dintre membrii "dificili".

El a mai spus că guvernul şi armata Ucrainei au încă "nevoi urgente" şi că "orice întârziere în furnizarea ajutorului are consecinţe pe câmpul de luptă chiar în momentul în care vorbim".

"Trebuie să asigurăm o asistenţă de securitate fiabilă şi previzibilă pentru Ucraina pe termen lung, astfel încât să ne bazăm mai puţin pe contribuţiile voluntare şi mai mult pe angajamentele NATO, mai puţin pe oferte pe termen scurt şi mai mult pe promisiuni pe o perioadă mai lungă. Motivul pentru care facem acest lucru este situaţia de pe câmpul de luptă din Ucraina. Este serioasă [...] Vedem cum împinge Rusia şi vedem cum încearcă să câştige acest război în timp ce ne aşteaptă", a declarat Stoltenberg.

Afirmaţiile lui Stoltenberg vin la o zi după ce a dezvăluit un fond de 100 de miliarde de dolari pe cinci ani pentru Ucraina, pe care l-a prezentat ulterior miniştrilor de externe din alianţă, la întâlnirea acestora de miercuri.

Acesta este menit atât să reducă decalajul după ce suma de 60 de miliarde de dolari propusă de Biden a fost stopată de republicanii din Congresul american, cât şi pentru o eventuală victorie a lui Trump după luna noiembrie.

Stoltenberg a declarat că o decizie finală cu privire la fondul de 100 de miliarde de dolari va fi luată la summitul din iulie al liderilor statelor membre NATO, dar marele obstacol va fi obţinerea consensului necesar în rândul celor 32 de membri.

Ungaria şi-a anunţat deja "opoziţia faţă de creşterea rolului de coordonare al NATO în ceea ce priveşte livrările de arme şi antrenarea forţelor ucrainene, refuzând să participe la planificare, operaţiuni sau finanţare", potrivit unei declaraţii a Ministerului de Externe.

Astfel, Bruxelles-ul se află în faţa unei noi lupte cu statul membru ungar capricios condus de Viktor Orban, care a jurat în repetate rânduri să respingă orice măsură care ar putea deschide calea escaladării către al treilea război mondial cu Rusia.

Dar Stoltenberg încearcă deja să calmeze temerile Budapestei şi să o aducă la bord.

"Ceea ce discutăm nu este o prezenţă de luptă a NATO în Ucraina. Discutăm despre cum putem coordona şi oferi sprijin din afara Ucrainei către Ucraina, aşa cum fac aliaţii NATO. Iar acum, când iniţiem planificarea, sunt sigur că putem aborda şi îngrijorările pe care le-a ridicat Ungaria şi să găsim o cale prin care să avem un consens", a declarat Stoltenberg.