Cheltuielile pentru locuinţă comparativ cu Europa

În Republica Moldova ponderea cheltuielilor pentru locuinţă au constituit în anul 2011 în medie 19,8% din totalul cheltuielilor unei persoane, care s-au cifrat în medie la 1612,8 de lei. Procent cu care ne-am situat cam la jumătatea clasamentului statelor din UE privind ponderea cheltuielilor generate de locuinţă în venitul disponibil al unei gospodării.

O persoană din Republica Moldova din mediul urban cheltuieşte în medie pentru locuinţă 321,1 lei/lună în timp ce o persoană din mediul rural alocă pentru locuinţă 319,3 lei/lună.

Pe primul loc în UE, potrivit datelor Eurostat se află Danemarca, ţară în care o treime din venitul disponibil al unei gospodării este alocat cheltuielilor pentru locuinţă în timp ce la polul opus se află Malta cu un procent de doar 10,3%, confirmă Victor Ursu pentru eco.md.

Dacă luăm în calcul sumele absolute, diferenţa dintre noi şi ţările din top este uriaşă. Astfel, în Republica Moldova, venitul mediu anual al unei gospodării a fost în medie anul trecut de circa 1150 de euro, iar 19,8% înseamnă 249,2 euro/an (3831,6 lei) cheltuieli pentru locuinţă.

Pentru comparaţie, în România venitul mediu anual al unei gospodării a fost anul trecut de circa 6500 euro, iar 24,9% au fost cheltuielile pentru locuinţă, echivalent 1618 euro/an, sau 135 euro/lună.

În Danemarca, venitul anual al unei gospodării se ridică la 39.000 euro, ceea ce înseamnă că locuinţa generează cheltuieli lunare de 1080 euro, iar în Germania, unde venitul unei gospodării este de circa 40.000 euro, cheltuielile lunare sunt de 920 euro.

Diferenţa dintre urban şi rural, nesemnificativă

În Republica Moldova, diferenţa dintre urban şi rural este nesemnificativă, însă mediul de reşedinţă este un factor care determină mărimea veniturilor populaţiei.

Se constată, că în medie unei persoane din mediul urban îi revin lunar mai mult cu 424,6 lei (32,8%) decât unei persoane din mediul rural. Totodată, populaţia din mediul urban beneficiază de venituri preponderent din salarii (55,4%) şi prestaţii sociale (15,8%).

În cazul populaţiei din mediul rural, câştigurile salariale constituie doar 29,5%, restul veniturilor au la bază activitatea individuală agricolă (18,3%) şi la fel prestaţiile sociale (20,0%). Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afară ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 20,4% faţă de 11,4% în cazul populaţiei din mediul urban.

În Danemarca, o mare parte din cheltuielile generate de locuinţă reprezintă costul ratelor, ponderea creditelor imobiliare în PIB fiind de peste 100%. Iar în ce priveşte Germania, una dintre explicaţiile ponderii mari a cheltuielilor generate de locuinţă este faptul că mai mult de jumătate dintre nemţi stau cu chirie – în calculul inflaţiei, ponderea chiriei este de 10,3%, acesta fiind cel mai mare procent din UE şi al doilea din Europa, după Elveţia, unde cheltuielile cu chiria au o pondere de 13,6%.

Deşi la noi în ţară utilităţile costă relativ mult în raport cu veniturile, acest lucru este cel puţin parţial compensat de faptul că peste 90% dintre moldoveni nu trebuie să plătească chirie, iar numărul creditelor ipotecare este extrem de mic. În plus, impozitele pe proprietate sunt şi ele foarte mici în raport cu valoarea de piaţă a locuinţelor.

În Republica Moldova creditele pentru imobil au constituit 4,52 % din totalul creditelor de 2,37 miliarde de lei acordate în decembrie anul trecut. Creditele imobiliare au o pondere destul de modestă în volumul creditelor acordate comparativ cu ţările din regiune.

Deşi ratele dobânzilor au scăzut foarte mult comparativ cum acum doi - trei ani, împrumuturile ipotecare rămân un lux pentru majoritatea populaţie a cărei venituri sunt orientate pentru acoperirea necesarului de consum alimentar – 41,3% în trimestrul trei al anului 2011 (cu 3,8 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul III al anului 2010).

Dacă în statele din UE ponderea cea mai mare în cheltuielile generate pentru locuinţă o reprezintă ratele la bancă sau chiria, în Republica Moldova ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru utilităţi.

Una din cauze este că reţelele de alimentare cu apă, gaz şi energie electrică sunt vechi, nemodernizate şi generează pierderi şi cheltuieli de întreţinere exagerate. De exemplu, preţul gazului în Republica Moldova este la nivelul mediei din UE, în timp ce în Germania gazul este mai ieftin şi generează o factură mult mai redusă comparativ cu cea de la noi din ţară.

În plus, la nivel naţional, în Republica Moldova, deşi autorităţile vorbesc de foarte mult timp, nu există programe pentru izolarea termică profesionistă a tuturor imobilelor şi introducerea becurilor cu LED-uri pentru iluminatul public pentru început, şi apoi în fiecare locuinţă. Experţii în imobiliare spun că trebuie să începem cu litera A şi să ajungem la litera Z, să lucrăm temeinic, calitativ în primul rând şi apoi cantitativ pentru că avem un raport foarte prost calitate-preţ în ceea ce priveşte venitul care intră într-o familie şi cheltuielile de întreţinere a unei locuinţe.