De ce au zburat spre Mali şi Siria diplomaţi ruşi la câteva ore după ce Prigojin a anunţat eşecul rebeliunii sale

Diplomaţi ruşi au zburat în Africa şi Orientul Mijlociu la câteva ore după ce şeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a încercat o rebeliune armată, pentru a-i asigura pe liderii aliaţi că guvernul rus deţine controlul, potrivit Business Insider.

Potrivit Wall Street Journal, diplomaţi din cadrul Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă au zburat spre Mali şi Siria după ce Prigojin a anunţat săptămâna trecută o revoltă împotriva Moscovei. Diplomaţii s-au îndreptat spre ţările în care Rusia s-a bazat pe mercenarii Wagner pentru a lupta în războaiele lor proxy - spunându-le liderilor că Wagner va da raportul acum la Kremlin.

Diplomaţii de la Kremlin l-au asigurat personal pe preşedintele sirian Bashar al-Assad că Wagner va continua să opereze în ţară, dar nu în mod independent. WSJ a obţinut această actualizare prin intermediul unor dezertori ai lui Wagner, al unor diplomaţi anonimi şi al unor oficiali din serviciile de informaţii apropiaţi de discuţii şi prin urmărirea datelor zborurilor internaţionale.

Iar în Mali, liderii au fost reasiguraţi că pot continua să se bazeze pe mercenarii Wagner, care s-ar afla sub comanda directă a Kremlinului, mai transmite sursa citată.

Membrii Ministerului de Externe de la Kremlin l-au sunat, de asemenea, pe liderul Republicii Centrafricane - care angajează mercenari Wagner ca gărzi de corp - asigurându-l că misiunea Kremlinului va rămâne neschimbată.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat că, începând de anul trecut, guvernul său i-a plătit lui Wagner aproape 1 miliard de dolari. Prigojin, care în trecut a fost furnizor de servicii de catering pentru armată, era considerat un aliat crucial al lui Putin înainte de rebeliunea sa eşuată.

Forţele Wagner au jucat un rol-cheie în capturarea oraşului ucrainean Bahmut, iar mulţi dintre cei 30.000 de mercenari angajaţi de companie au luptat pentru interesele Kremlinului în Siria şi Africa.

Săptămâna trecută, Prigojin a acuzat Ministerul Apărării al Rusiei că a efectuat un atac cu rachete împotriva poziţiilor grupului Wagner într-o locaţie nedeclarată din Ucraina, şi care, potrivit spuselor lui, ar fi ucis o "uriaşă sumă" de mercenari.

În tirada sa, Prigojin a declarat că Ministerul Apărării al Rusiei "trebuie oprit" şi că persoanele responsabile de moartea luptătorilor Wagner trebuie pedepsite. Serviciile de securitate ale Moscovei au reacţionat rapid anunţând deschiderea unui dosar penal împotriva lui Prigojin, acuzându-l de incitare la o rebeliune armată.

În decurs de o zi, luptătorii Wagner au capturat oraşul Rostov pe Don, din sudul Rusiei, şi s-au îndreptat spre Moscova. Până sâmbătă, preşedintele bielorus Alexandr Lukaşenko a negociat un acord de pace, obligându-l pe Prigojin să anuleze lovitura de stat în schimbul imunităţii în Bielorusia.

În timpul zilelor de tensiune, luptătorii Wagner au doborât mai multe avioane ruseşti, ucigându-i pe piloţi. Revolta nu a avut succes, în parte pentru că planurile lui Prigojin ar fi fost divulgate din timp.