Expert ONU în drepturile omului: Israelul îi înfometează în mod deliberat pe palestinieni [The Guardian]

Israelul îi înfometează în mod intenţionat pe palestinieni şi ar trebui să fie tras la răspundere pentru crime de război - şi genocid, susţine cel mai important expert al ONU privind dreptul la hrană, potrivit The Guardian.

Foametea şi malnutriţia severă sunt larg răspândite în Fâşia Gaza, unde aproximativ 2,2 milioane de palestinieni se confruntă cu lipsuri grave ca urmare a faptului că Israelul a distrus proviziile şi a restricţionat grav fluxul de alimente, medicamente şi alte bunuri umanitare. Camioanele cu ajutoare şi palestinienii care aşteaptă ajutoare umanitare au fost ţinta tirurilor israeliene.

"Nu există niciun motiv pentru a bloca în mod intenţionat trecerea ajutorului umanitar sau pentru a distruge în mod intenţionat vasele de pescuit la scară mică, serele şi livezile din Gaza - în afară de a le interzice oamenilor accesul la hrană", a declarat Michael Fakhri, raportor special al ONU pentru dreptul la hrană.

"Privarea intenţionată a oamenilor de hrană este în mod clar o crimă de război. Israelul şi-a anunţat intenţia de a distruge poporul palestinian, în totalitate sau parţial, doar pentru că este palestinian. În opinia mea, în calitate de expert ONU în domeniul drepturilor omului, aceasta este acum o situaţie de genocid. Acest lucru înseamnă că statul Israel în întregime este vinovat şi ar trebui să fie tras la răspundere - nu doar indivizi sau acest guvern sau acea persoană", a adăugat Michael Fakhri.

În orice situaţie de foamete - indiferent dacă este provocată de om sau de climă - copiii şi sugarii, femeile însărcinate şi bătrânii sunt cei mai vulnerabili la malnutriţie, boală şi moarte prematură.

Evaluările nutriţionale la centrele de sănătate şi în adăposturi din ianuarie au constatat că aproape 16% dintre copiii cu vârsta sub doi ani - echivalentul a unul din şase sugari - prezentau malnutriţie acută sau epuizare în partea de nord a Fâşiei Gaza, unde 300.000 de persoane sunt blocate, fără ca Israelul să permită practic accesul ajutoarelor alimentare. Dintre aceştia, aproape 3% suferă de epuizare severă, existând un risc ridicat de complicaţii medicale sau de deces în lipsa unui ajutor urgent, potrivit unui raport recent al ONU. Au apărut rapoarte despre părinţi care îşi hrănesc copiii cu hrană pentru animale în speranţa de a-i menţine în viaţă.

În Rafah, în sudul ţării, unde Israelul concentrează în prezent atacurile militare, 5% dintre copiii cu vârsta sub doi ani prezentau malnutriţie acută. Epuizarea nu era o preocupare majoră în Gaza înainte de conflict, când 0,8% dintre copiii cu vârsta sub cinci ani erau subnutriţi.

Examinările au avut loc în ianuarie, iar situaţia este probabil să fie şi mai gravă astăzi, a avertizat UNICEF - căruia i s-a refuzat accesul în nordul ţării în ciuda cererilor zilnice de la 1 ianuarie.

"Viteza de subnutriţie a copiilor mici este, de asemenea, uluitoare.

Bombardamentele şi oamenii ucişi în mod direct sunt brutale, dar această înfometare - precum şi epuizarea şi scăderea în greutate a copiilor - este chinuitoare şi josnică. Va avea un impact pe termen lung asupra populaţiei din punct de vedere fizic, cognitiv şi moral... Toate lucrurile indică faptul că acest lucru a fost intenţionat", a declarat Fakhri, profesor de drept la Universitatea din Oregon.

Înfometarea intenţionată a civililor prin "privarea acestora de bunuri indispensabile supravieţuirii lor, inclusiv prin împiedicarea intenţionată a aprovizionării cu ajutoare" este o crimă de război, conform statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. Printre bunurile indispensabile se numără hrana, apa şi adăpostul - pe care Israelul le refuză în mod sistematic palestinienilor. Înfometarea este o crimă de război în conformitate cu convenţiile de la Geneva şi cu statutul de la Roma. De asemenea, a fost recunoscută ca fiind o crimă de război şi o încălcare generală a dreptului internaţional de către Consiliul de Securitate al ONU în 2018.

În întreaga Gaza, 95% dintre gospodării restricţionează mesele şi mărimea porţiilor, adulţii renunţând la ele pentru a hrăni copiii mici. Cu toate acestea, puţina hrană pe care o au oamenii nu are nutrienţii esenţiali necesari pentru ca ei să crească şi să se dezvolte fizic şi cognitiv.

În medie, gospodăriile analizate aveau mai puţin de un litru de apă potabilă pe zi de persoană. Cel puţin 90% dintre copiii sub cinci ani sunt afectaţi de una sau mai multe boli infecţioase.

"Foametea şi bolile sunt o combinaţie mortală", a declarat Dr. Mike Ryan, director executiv al programului pentru situaţii de urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Rapiditatea crizei de malnutriţie vorbeşte despre faptul că, chiar şi înainte de acest război, jumătate dintre locuitorii din Gaza se confruntau cu insecuritatea alimentară şi aproape 80% se bazau pe ajutorul umanitar din cauza blocadei de 16 ani.

Un studiu din 2019 privind agricultura la scară mică în teritoriile palestiniene a constatat că "ocupaţia israeliană este cel mai important factor unic de insecuritate alimentară şi nutriţională".

"Era deja o situaţie foarte fragilă, din cauza controlului asupritor al Israelului asupra a ceea ce intră şi iese din Gaza. Aşa că, atunci când a început războiul, Israelul a putut foarte uşor să îi facă pe toţi să flămânzească, deoarece majoritatea oamenilor se aflau la limită. Nu am mai văzut niciodată o populaţie civilă făcută să flămânzească atât de repede şi complet, acesta este consensul între experţi. Israelul nu ţinteşte doar civili, ci încearcă să blesteme viitorul poporului palestinian, făcându-le rău copiilor lor", a menţionat Fakhri.

Situaţia catastrofală s-ar putea înrăutăţi şi mai mult. La sfârşitul lunii ianuarie, peste 10 ţări, inclusiv SUA, Marea Britanie, Germania, Australia şi Canada, au suspendat fondurile pentru Agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA).

Ajutorul financiar a fost suspendat imediat după ce Israelul a făcut acuzaţii nefondate împotriva a 12 angajaţi ai UNRWA care aveau legături cu Hamas - în aceeaşi zi în care Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a emis o hotărâre provizorie prin care a ordonat Israelului să ia toate măsurile posibile pentru a preveni actele de genocid şi să ia măsuri imediate pentru a asigura furnizarea de servicii de bază şi de ajutor umanitar civililor din Gaza.

UNRWA, care are aproximativ 30.000 de angajaţi, oferă alimente de urgenţă, asistenţă medicală, educaţie şi alte servicii de bază pentru aproape 6 milioane de refugiaţi palestinieni din Gaza, Cisiordania ocupată, Liban, Siria, Iordania şi Ierusalimul de Est. Vineri, UNWRA a declarat că nu mai poate funcţiona în nordul Gaza, unde alimentele au fost livrate ultima dată în urmă cu cinci săptămâni.

"Întreruperea aproape instantanee a finanţării pe baza unor afirmaţii nefondate împotriva unui număr mic de persoane nu are alt scop decât pedepsirea colectivă a tuturor palestinienilor din mai multe ţări. Ţările care au retras acest colac de salvare sunt, fără îndoială, complice la înfometarea palestinienilor", a declarat Fakhri.

Guvernul israelian susţine că războiul său este împotriva Hamas şi că este un răspuns justificat la atacul transfrontalier fără precedent din 7 octombrie, care a făcut peste 1.100 de morţi. De atunci, aproape 30.000 de locuitori din Gaza au fost ucişi de atacurile israeliene, potrivit Ministerului palestinian al Sănătăţii. Alte 70.000 de persoane au fost rănite, iar alte mii sunt date dispărute şi se presupune că au murit. Se estimează că 134 de israelieni sunt încă ţinuţi ostatici de Hamas.

De ani de zile, Israelul vizează sursele palestiniene de hrană şi apă.

Israelul a transformat recoltarea de plante spontane autohtone, cum ar fi za'atar (cimbru), 'akkoub (gundelia) şi miramiyyeh (salvie), într-o infracţiune penală care se pedepseşte cu amenzi şi până la trei ani de închisoare. Pescarii palestinieni sunt de ani de zile împuşcaţi, arestaţi şi sabotaţi de forţele israeliene - încălcând acordurile de la Oslo din 1995 care le permit accesul la pescuit până la 37 kilometri.

Iar violenţele actuale - împotriva palestinienilor şi a rezervelor lor de hrană şi apă - se extind la Cisiordania ocupată.

După atacul din 7 octombrie, 24.000 de hectare de măslini au rămas nerecoltate în Cisiordania, după ce Israelul a împiedicat în mare măsură accesul fermierilor la livezile lor, ceea ce a dus la pierderea a 1.200 de tone de ulei de măsline în valoare de 10 milioane de dolari americani - un export palestinian cheie şi un simbol puternic al identităţii palestiniene.

"Distrugerea măslinilor nu este doar o problemă de hrană sau de comerţ, ci se află în centrul a ceea ce înseamnă să fii palestinian şi relaţia cu pământul, la fel cum marea este esenţială pentru ceea ce înseamnă să fii din Gaza", a declarat Fakhri.

Guvernul israelian nu a răspuns la solicitările de comentarii cu privire la declaraţiile lui Fakhri, expertul ONU în domeniul drepturilor omului.

"Israelul va pretinde că există excepţii la crimele de război. Dar nu există nicio excepţie la genocid şi nu există niciun argument care să explice de ce Israelul distruge infrastructura civilă, sistemul alimentar, lucrătorii umanitari şi permite acest grad de malnutriţie şi foamete [...] Acuzaţia de genocid trage la răspundere un întreg stat, iar remediul genocidului este problema autodeterminării poporului palestinian", a mai afirmat Fakhri.