Expertă: ”Şevciuc a transmis un mesaj electoral intern, dar cu efecte la Chişinău şi nu numai”

Liderul transnsitrean Evgheni Şevciuk readuce în discuţie aderarea la Federaţia Rusă pentru că are nevoie urgent de ceva care să-i aducă o creştere a popularităţii, susţine experta în spaţiul ex-sovietic, Angela Grămadă, într-un interviu acordat Epoch Times.
Noul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. (VADIM DENISOV / AFP / Getty Images)
Matei Dobrovie
09.09.2016

Liderul separatist de la Tiraspol a semnat un decret privind constituirea unei comisii pentru punerea în aplicare a rezultatului referendumului din 2006 la care 98% dintre transnistreni au votat pentru independenţa regiunii secesioniste şi aderarea ei la Federaţia Rusă. Decretul mai prevede ajustarea legislaţiei transnistrene la cea a Federaţiei Ruse.

Angela Grămadă arată însă că acest proces de ajustare a legislaţiei a început încă din perioada în care Igor Smirnov era la putere. Experta explică cum după pierderea alegerilor pentru Sovietul Suprem, Şevciuc scade în sondaje, pe măsură ce situaţia economică continuă să se deterioreze în regiunea separatistă, şi ca urmare reia o strategie a ”ex-prezidenţiabilului” Smirnov.
***

Epoch Times: Cum se explică iniţiativa liderului transnistrean Evgheni Şevciuk de a semna un astfel de decret acum? Este acesta un gest electoral în perspectiva aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din decembrie? O cerere similară a mai fost depusă în urmă cu doi ani...

Angela Grămadă: Regiunea transnistreană trăieşte încă de anul trecut într-o continuă forfotă electorală. Analiza semnării decretului de către candidatul Şevciuc nu poate fi făcută fără a ţine cont de procesele politice prin care trece regiunea. În anul 2015 au avut loc aşa numitele alegeri parlamentare, adică cele pentru Sovietul Suprem. Urmează în decembrie 2016 aşa numitele alegeri prezidenţiale. Nu este neapărat un act de şantaj la adresa Chişinăului sau a Occidentului, deşi poate fi interpretat şi din această perspectivă, dacă se doreşte neapărat găsirea unui ”duşman extern”.

Lupta pentru Sovietul Suprem a fost pierdută în faţa celor din grupul de interese economice Sherif Tiraspol. După pierderea alegerilor, Şevciuc a scos din pălărie iepurele numit ”prelungirea preferinţelor economice” pentru regiunea transnistreană, negociate în contextul semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere şi a Zonei de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA).

Înaintea alegerilor pentru Sovietul Suprem de la Tiraspol, europenii au evitat să ofere semnale pentru extinderea temporară a preferinţelor economice. Prelungirea a fost prezentată de către Evgheni Şevciuc ca fiind un succes al diplomaţiei de la Tiraspol, iar explicaţia era foarte simplă: în timp ce oponenţii erau implicaţi într-o campanie electorală murdară, Şevciuc şi echipa trebuiau să pară preocupaţi de soarta economică a regiunii, supusă unui ”embargo” incorect din partea partenerilor. Iar când Tiraspolul vorbeşte despre parteneri, el se referă la Ucraina şi Republica Moldova, adică parteneri care promovează o strategie de subminare economică intenţionată a regiunii.

”Preocuparea pentru binele locuitorului din Transnistria” este motto-ul ”prezidenţiabilului” Şevciuc. Timpul a trecut. Din decembrie 2015 până în prezent situaţia economică a locuitorului transnistrean s-a înrăutăţit şi mai mult. La rândul său, candidatul Şevciuc scade în sondajele locale. În acest context este necesar un nou ”iepure”. L-a găsit în strategia ”ex-prezidenţiabilului” Smirnov.

Smirnov care a procedat şi el în sensul ajustării legislaţiei transnistrene la cea a Federaţiei Ruse...

În anul 2009, Igor Smirnov, fostul lider separatist al regiunii, a iniţiat procedura de modificare a Constituţiei regiunii separatiste. El a numit atunci acest proces ”reformă constituţională”, dar cine a citit atent propunerile de modificare şi-a dat seama că nu era altceva decât apropierea conţinutului actului legislativ nistrean de cel al Federaţiei Ruse.

Este istorie recentă, nu putea fi atât de uşor uitat acest eveniment. Singurul lucru care era diferit în cele două Constituţii era numărul de mandate pe care Smirnov şi le dorea codificate în interes propriu. Când eşti ”preşedinte” mai bine de douăzeci de ani, este greu să renunţi la acest epitet politic.

Smirnov şi-a justificat iniţiativa în felul următor: „Acest proiect de lege a fost elaborat cu scopul de a armoniza Constituţia Republicii Moldoveneşti Nistrene cu Legea Supremă a Federaţiei Ruse cu luarea în calcul a necesităţii de a ordona şi de a optimiza sistemul de organe al puterii de stat al Republicii Moldoveneşti Nistrene cu scopul de a realiza cu maximă eficienţă funcţiile statului.” (Justificarea necesităţii adoptării Legii Constituţionale a Republicii Moldoveneşti Nistrene „Despre introducerea modificărilor şi completărilor în Constituţia Republicii Moldoveneşti Nistrene”).

Reamintim Bucureştiului, precum şi celorlalţi membri ai formatului de negociere că legislaţia transnistreană este demult armonizată cu cea rusă.

A urmat şi armonizarea altor acte legislative din regiune la cele ruseşti şi arborări de drapele ruseşti pe clădiri publice în Transnistria. Rusia a tăcut atunci şi nu a comentat nicicum.

Dar de ce reia Evgheni Şevciuk astăzi aceste iniţiative?

Şevciuk reia discuţiile pe acest subiect, apelează la instrumente vechi, dar testate, care generează capital electoral. Sau cel puţin aşa crede el. El readuce în discuţie ”aderarea” la Federaţia Rusă, pentru că are nevoie urgent de ceva care să-i aducă o creştere a popularităţii. Imaginile de la diferite evenimente culturale nu stârnesc interesul locuitorului transnistrean, iar indicatorii macroeconomici adâncesc şi mai mult prăpastia dintre el şi electorat.

Ceea ce a făcut Şevciuc nu este altceva decât transmiterea unui mesaj electoral intern, dar cu efecte la Chişinău şi nu numai. Da, este un mesaj care poate să-i irite pe unii ”parteneri” din formatul de negociere 5 2, dar de ce ar mai conta aceste ”parteneriate”, dacă alegerile vor fi pierdute?

Rusia încă nu a reacţionat. Nu a ridicat nici măcar o sprânceană. Nici UE nu a reacţionat. Bucureştiul a spus că ”se impune o atitudine reţinută şi o abordare responsabilă” a situaţiei din Tiraspol, pentru a evita „escaladarea artificială a tensiunilor”.

Reamintim Bucureştiului, precum şi celorlalţi membri ai formatului de negociere că legislaţia transnistreană este demult armonizată cu cea rusă.

În acest moment Chişinăul trebuie să ia atitudine, trebuie să condamne acţiunile lui Şevciuc şi să ceară explicit Rusiei o condamnare a acţiunilor lui Şevciuc.

Angela Grămadă este preşedinta think-tank-ului Experts for Security and Global Affairs (ESGA).

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor