Experţi: Capturarea Republicii Moldova a început la 20 octombrie 2009

În Moldova, fenomenul de stat capturat este unul împlinit, consideră Igor Boţan unul dintre experţii participanţi la efectuarea studiului „Capturarea statului: cazul Republicii Moldova”, potrivit căruia, totul a început cu politizarea totală prin lege a instituţiilor de drept şi de reglementare.
Maria Maevschi
16.06.2017

alte articole

Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova, Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Transparency International Moldova şi IDIS „Viitorul” (Captură Foto / privesc.eu)
Maria Maevschi
16.06.2017

Transparency Internaţional Moldova, Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” şi Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova au lansat studiul „Capturarea statului: cazul Republicii Moldova”, analizând independenţa şi siguranţa instituţiilor statului. Potrivit organizaţiilor non-guvernamentale, Moldova, de fapt, s-ar afla sub controlul politic al unor grupuri înguste de interese, acestea venind şi cu exemple care demonstrează existenţa fenomenului capturării statului în Republica Moldova.

„În ultimul deceniu, Republica Moldova a trecut prin mai multe etape, de la corupţia endemică, la politizarea combaterii corupţiei, eliminarea rivalilor politici şi a concurenţilor economici, până la capturarea celor trei ramuri ale puterii de stat de către un grup îngust de interese obscure”, se arată într-un comunicat Transparency Internaţional Moldova (TIM). Lilia Carasciuc de la TIM a explicat că ”fenomenul capturării statului este o formă avansată de corupţie concentrată la cel mai înalt eşalon al puterii de stat care are drept scop luarea deciziilor în beneficiul unui singur grup de interese”.

În opinia celor care au efectuat acest studiu, în Republica Moldova fenomenul de stat capturat este unul împlinit. „Toate lucrurile au o dată precisă. Ziua în care putem presupune că a început capturarea Republicii Moldova este ziua de 20 octombrie 2009 când a avut loc politizarea totală prin lege a instituţiilor de drept şi de reglementare. La mai puţin de o lună de la investirea Guvernului, Parlamentul a adoptat modificări la Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, când s-a decis ca toţi şefii de instituţii din RM să fie numiţi pe criterii politice”, a declarat directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan, conform privesc.eu.

Expertul a specificat că un an mai târziu, dânsul a obţinut de la liderul PL, Mihai Ghimpu protocolul secret în baza căruia politicienii din acea coaliţie de guvernare au împărţit frăţeşte între ei instituţiile de drept şi de reglementare şi „de acolo încep toate lucrurile extrem de negative, aducând ţara pe muchie de prăpastie, cum spunea secretarul general al Consiliului Europei în august 2015. Ulterior, au făcut, de ochii lumii, tot felul de încercări de a organiza concursuri, dar politizarea a intrat deja atât de adânc, încât depolitizarea va fi un proces foarte lung şi anevoios”.

„Cel mai util document a fost cel care se referă la modul de funcţionare a Alianţei pentru Integrare Europeană, modul de adoptare a deciziilor, în reuniunea liderilor alianţei. În mod întâmplător, trei lideri de partide au fost oameni de afaceri care şi-au luat pârghii, cineva pe cele care aduc bani imediat, altcineva şi-a luat drept pârghii instituţiile care adună materiale şi la momentul potrivit deschid dosare penale. Din cei trei care au participat, doi sunt deja pe linie moartă (Vlad Filat şi Mihai Ghimpu – n.r.), iar al treilea (Plahotniuc – n.r.) a introdus stabilitatea în ţară”, a adăugat Igor Boţan.

Ulterior şi organele anticorupţie, datorită subordonării lor ierarhice şi lipsei unor garanţii şi libertăţi individuale similare judecătorilor, au devenit mai predispuse unui control. Distribuţia politică a funcţiilor între partidele politice, lipsa unor nume noi în cadrul instituţiilor anticorupţie, selectivitatea intentării dosarelor împotriva adversarilor politici şi concurenţilor economici, vorbesc despre faptul că instituţiile se află sub influenţa acestui grup de interese/oligarh, notează sursa citată.

Nici sistemul judiciar nu a fost lăsat pe dinafară, întrucât grupul de interese care controlează Legislativul şi organele anticorupţie şi-a extins controlul şi acolo. Reforma în sistemul judiciar a implicat resurse financiare considerabile, în special, de la partenerii de dezvoltare. Aşteptările de la implementarea reformei au fost mari, însă aceasta a fost în mare măsură mimată de autorităţi, întrucât în sistem au rămas practic aceiaşi actori cu semne de întrebare privind integritatea.

Există multiple exemple de utilizare abuzivă a funcţiei de către judecători şi cazuri care demonstrează legătura judiciară şi părtinirea faţă de PDM. Nu se poate conchide că întregul sistem judiciar este capturat, deoarece judecătorii beneficiază de independenţa individuală, iar unele voci critice sunt încă văzute. Cu toate acestea, dovezile indică clar starea proastă de lucruri în sistemul judiciar. În acest sens sunt relevante cazurile de persecutare a judecătorilor, avocaţilor şi avertizorilor de integritate. De asemenea, sunt elocvente schemele de spălare de bani, fraudele bancare, încercările de a legaliza banii fraudaţi, care nu puteau fi aplicate în practică fără implicarea grupului de interese în sfera justiţiei.

„Având sub control Legislativul şi dominând, în mare parte, judiciarul, este foarte facilă concentrarea puterii în instituţiile Executivului. Începând cu 2016, PDM a preluat, de-facto puterea în Executiv. Organele de urmărire penală şi instanţele au fost folosite de acest partid drept instrumente de intimidare şi de loializare a rivalilor politici atât la nivel central, cât şi local. Această practică este vizibilă, în special, în raport cu consilierii locali şi primarii care sunt şantajaţi să adere la PDM. Administraţia centrală şi, în mare măsură, cele locale, sunt controlate de acest partid care foloseşte instituţiile statului în beneficiul propriu. Un exemplu elocvent este alocarea pe principii clientelare a resurselor financiare pentru proiectele de infrastructură, prioritate având autorităţile locale la conducerea cărora sunt reprezentanţii PDM”, se arată în studiul celor patru ONG-uri.

În concluzie, participanţii la studiu consideră că Republica Moldova este afectată grav de fenomenul capturării statului. O soluţie eficientă de redresare a situaţiei ar fi iniţierea investigaţiilor internaţionale independente pe faptul spălării banilor, fraudelor bancare, încercărilor de legalizare a banilor fraudaţi. În cazul în care nu se va purcede de urgenţă la efectuarea unor atare investigaţii, Republica Moldova riscă să se transforme într-o zonă de instabilitate regională, cu risc de realizare a diverselor scheme criminale internaţionale, inclusiv de spălare de bani şi legalizare a capitalurilor frauduloase.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor