Fost ambasador SUA: Biden a ignorat sfaturile şi a promovat "retragerea necondiţionată" din Afganistan

Preşedintele Joe Biden a ignorat sfatul de a menţine o prezenţă militară în Afganistan dacă talibanii nu respectau Acordul de la Doha, a declarat fostul ambasador al SUA în Afganistan Zalmay Khalilzad, în faţa unui grup de experţi din Camera Reprezentanţilor, la 15 februarie.

"El a decis să nu condiţioneze retragerea ultimilor 2.500 [de soldaţi] de un acord politic sau de lăsarea în urmă a unei forţe antiteroriste", a declarat Khalilzad, unul dintre negociatorii principali ai pactului din februarie 2020, în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor.

"A crezut că, dacă rămâne, ar putea fi nevoit să se întoarcă, sau probabil să se întoarcă, în război cu talibanii", a menţionat Khalilzad, amintind de respingerea de către preşedintele Biden a recomandării sale şi a secretarului de stat Anthony Blinken de a condiţiona retragerea de aderarea talibanilor la Doha.

Khalilzad a fost singurul martor în timpul audierii de patru ore a comisiei "În culise: Cum a eşuat administraţia Biden în aplicarea Acordului de la Doha".

Audierea a fost ultima etapă - prima în anul electoral 2024 - din cadrul examinării de către Camera condusă de republicani a celor opt luni care au precedat evacuarea din 26 august 2021 de pe Aeroportul Internaţional Hamid Karzai de lângă Kabul, marcată de atentate sinucigaşe cu bombă care au ucis peste 180 de persoane, inclusiv 13 membri ai serviciilor americane.

Timp de doi ani, republicanii au cerut cu insistenţă analize ale retragerii greşite, aruncând responsabilitatea exclusivă pentru această calamitate asupra administraţiei Biden în timpul unei serii de audieri în comisii în 2023 şi în timpul campaniei electorale din 2024.

Democraţii şi oficialii administraţiei Biden spun că geneza dezastrului a fost semnarea Acordului de la Doha de către preşedintele Donald Trump.

În acest pact, Statele Unite consimt să reducă şi apoi să retragă total forţele americane până în mai 2021, o retragere despre care ei spun că a favorizat deteriorarea rapidă a guvernului afgan şi a transformat o plecare ordonată într-o debandadă.

Potrivit unui "Raport după acţiune" (AAR) de 85 de pagini care analizează intervalul de opt luni dintre ianuarie şi august 2021, publicat de Departamentul de Stat la 30 iunie, factorii de decizie din ultimele patru administraţii îşi împart responsabilitatea pentru războiul de 20 de ani.

Khalilzad, care şi-a început cariera pe post de consilier al preşedintelui Ronald Reagan în războiul sovieto-afgan, a fost în administraţia preşedintelui George W. Bush ambasador al SUA în Afganistan în perioada 2004-2005, în Iran în perioada 2005-2007 şi la Naţiunile Unite în perioada 2007-2009.

În septembrie 2018, preşedintele Donald Trump l-a numit în funcţia de reprezentant special al SUA pentru reconcilierea în Afganistan.

Fiind de mult timp diplomat, el a recunoscut că politica pe termen lung, precum şi deciziile luate în cele opt luni care au precedat evacuarea au contribuit la haos, inclusiv presupunerile greşite ale tranziţiei administrative.

Printre acestea: Guvernul şi armata afgană vor rezista talibanilor timp de cel puţin un an.

"Factorul cel mai important care a influenţat rezultatul a fost performanţa slabă a guvernului afgan, dezintegrarea forţelor armate. Aceştia au fost cei mai importanţi factori, după părerea mea, în ceea ce priveşte ce s-a întâmplat în final", a declarat Khalilzad.

Trump: "Eu am iniţiat procesul"

Khalilzad a povestit că, în noiembrie 2018, a fost recrutat de administraţia Trump pentru a negocia retragerea în siguranţă a forţelor americane prin obţinerea de angajamente din partea talibanilor şi a guvernului afgan în ceea ce priveşte preocupările legate de combaterea terorismului.

"Acest lucru a reprezentat o schimbare majoră în politica americană în comparaţie cu perioada în care am fost ambasadorul SUA acolo. Până la sfârşitul anului 2018, după cum se ştie, decizia preşedintelui a fost de a aduce acasă forţele americane din Afganistan", a spus el în mărturia sa.

A existat opoziţie în interiorul guvernului american şi afgan, dar la 29 februarie 2020, SUA şi talibanii au semnat Acordul de la Doha.

Khalilzad a declarat că acordul a fost un cadru pentru retragerea SUA, a abordat terorismul, a cerut continuarea negocierilor între talibani şi guvernul afgan şi încetarea permanentă a focului. Acesta a subliniat o retragere de 14 luni a forţelor americane şi de coaliţie.

"Important", a spus el, "talibanii s-au angajat să nu atace forţele americane odată ce acordul a fost semnat. [...] Talibanii l-au respectat, nu au ucis niciun luptător al coaliţiei sau soldat american pe toată perioada retragerii".

Khalilzad a declarat că în timpul primei faze de 135 de zile, forţele americane au fost reduse la 8.600 de persoane.

Cel puţin trei democraţi şi-au amintit că preşedintele Trump a discutat public despre reducerea trupelor, citându-le în discursurile de campanie şi în postărle de pe site-ul de socializare numit acum X, în timp ce negocierile erau în curs de desfăşurare.

Preşedintele Trump a anunţat că trupele erau reduse la 4.500 de soldaţi în timpul unui eveniment de campanie din septembrie 2020, au spus ei, autorizând retragerea a 2.500 de soldaţi în ultimele zile ale mandaului său.

Mai mulţi au reamintit apelul său la mitingul din 26 iunie 2021: "Am început procesul. Toate trupele se întorc acasă. Nu au putut opri procesul. Douăzeci şi unu de ani sunt suficienţi, nu credeţi? Douăzeci şi unu de ani. Nu au putut opri procesul."

Reprezentantul democrat Brad Sherman a întrebat dacă aceste declaraţii publice au împiedicat negocierile de la Doha. Khalilzad a declarat că talibanii au crezut că Trump era nerăbdător şi că negociatorii americani nu se conformau obiectivelor sale declarate.

"Uneori, talibanii spuneau că nu urmăream spiritul a ceea ce se spunea în mod public [de către preşedinte], afirmând că ne vom retrage doar dacă sunt îndeplinite anumite condiţii. Asta crea impresia că ne vom retrage indiferent de situaţie", şi-a amintit el.

Biden: Ieşiţi în ziua în care doriţi

După alegerile din noiembrie 2020, administraţia Biden i-a cerut să rămână în funcţie. Khalilzad a spus că preşedintele Biden avea trei opţiuni.

Statele Unite ar putea să se retragă din acordul de la Doha, să pună în aplicare acordul "dar cu modificări, cum ar fi prelungirea calendarului convenit" sau să îşi retragă forţele în conformitate cu acordul, a spus el.

Preşedintele Michael McCaul (republican din Texas) a declarat că cele trei opţiuni se rezumă la retragerea condiţionată, ruperea sau aplicarea acordului.

"Atât dumneavoastră, cât şi secretarul Blinken i-aţi recomandat preşedintelui Biden să aplice Acordul de la Doha. Dar, în schimb, preşedintele v-a ignorat sfatul şi a ales să ignore condiţiile de la Doha şi să se retragă necondiţionat, este corect?", a spus el.

"Da", a spus Khalilzad.

Fostul ambasador a fost întrebat în repetate rânduri despre recomandările sale respinse, dar nu a confirmat sau infirmat dacă preşedintele Biden a refuzat o sugestie de a solicita o altă prelungire a termenului de retragere.

"Evitarea repornirii războiului a fost cel mai important factor care a modelat deciziile", a declarat Khalilzad.

"Administraţia Biden a executat sau a operat pe baza unui plan conform căruia nu există condiţii, nu există nicio linie, niciun prag, nicio linie roşie, nimic, care să îi împiedice să fie scoşi din Afganistan în ziua în care au dorit?", a întrebat reprezentantul Brian Mast (R-Fla.).

A ieşi din Afganistan în ziua dorită a fost exact sfatul său pentru preşedintele Biden, a reamintit Khalilzad.

Odată ce preşedintele Biden a spus clar că se va retrage indiferent de respectarea de către talibani a Doha, singura întrebare a fost: "'Plecaţi când vreţi să plecaţi, nu-i aşa?". El a ales să uite condiţiile acordului. "Plecăm când vrem să plecăm. Plecăm la data la care cerem să plecăm".

Retragerea necondiţionată a preşedintelui Biden "a fost susţinută în mare măsură" în cadrul administraţiei, al Departamentului de Stat, al Pentagonului şi în rândul aliaţilor din NATO, deoarece prioritatea era de a ieşi cât mai repede posibil, a declarat Khalilzad.

"A existat o idee că dacă" am pune condiţii la plecare "ar putea duce la o întârziere prelungită a retragerii", destabilizată de incertitudinea în asigurarea unui acord între talibani şi guvern, a spus el.

"Dacă exista riscul de a ne întoarce la război, şi poate de a trimite mai multe trupe, decizia a fost de a nu urmări acest lucru. Şi a existat un sprijin larg pentru această decizie", a spus Khalilzad.

În aprilie 2021, preşedintele Biden a anunţat că au fost adăugate patru luni la retragere, dar că aceasta nu va fi "condiţionată de un acord politic între cele două părţi afgane", a spus Khalilzad.

Având în vedere "capacităţile noastre de a supraveghea teritoriul", el a spus că administraţia Biden a fost asigurată de către oficialii militari şi de informaţii că aceste condiţii - şi prezenţa la sol - nu sunt necesare pentru a proteja interesele americane în Afganistan.

"Retragerea a decurs pe baza noului calendar extins. Evaluarea a fost că guvernul afgan va rămâne la putere, iar forţele sale îl vor apăra şi vor lupta împotriva talibanilor în timpul retragerii şi o perioadă de timp după aceea", a spus Khalilzad.

Acest lucru s-a dovedit în mod evident greşit.