Franţa a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui sirian Bashar al-Assad

Franţa a emis un mandat internaţional de arestare pe numele preşedintelui sirian Bashar al-Assad, acuzat de complicitate la crime împotriva umanităţii în legătură cu atacurile chimice din 2013, au declarat miercuri o sursă judiciară şi reclamanţi în acest caz, potrivit France 24.

Sursa judiciară a declarat că Assad este de asemenea suspectat de complicitate la crime de război pentru atacurile, imputate de opoziţie regimului, care au ucis peste 1.400 de persoane în apropiere de Damasc în august 2013.

Mandate internaţionale au fost emise şi pentru arestarea fratelui lui Assad, Maher, şeful de facto al unei unităţi militare de elită siriene, şi a doi generali ai forţelor armate.

Unitatea din cadrul tribunalului de la Paris care se ocupă de crime împotriva umanităţii investighează atacurile chimice din 2021.

Franţa revendică jurisdicţia mondială pentru presupusele crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Ancheta a urmat unei plângeri juridice depuse de ONG-ul Centrul Sirian pentru Mass-media şi Libertatea de Exprimare (SCM), de asociaţia de avocaţi Open Society Justice Iniţiative (OSJI) şi de Arhiva siriană, un organism care documentează încălcările drepturilor omului în Siria.

O evoluţie uriaşă

Vorbind despre mandatul de arestare emis pe numele lui Assad, preşedintele SCM, Mazen Darwish, a spus că "este o evoluţie uriaşă".

"O jurisdicţie independentă recunoaşte că atacul chimic nu ar fi putut avea loc fără ştirea preşedintelui sirian, că acesta are o responsabilitate şi ar trebui să fie tras la răspundere", a declarat Darwish.

Cazul împotriva lui Assad şi a celorlalţi a fost susţinut de declaraţiile martorilor de primă mână şi de o analiză profundă a lanţului de comandă al armatei siriene, a spus Darwish.

În 2013, activiştii au postat pe YouTube videoclipuri realizate de amatori despre care se spune că arată efectele atacului, inclusiv imagini cu zeci de cadavre, multe dintre ele copii, întinse pe jos.

Alte imagini arătau copii inconştienţi, oameni care făceau spume la gură şi medici care aparent le dădeau oxigen pentru a-i ajuta să respire.

Scenele au provocat repulsie şi condamnare în întreaga lume.

Un raport al Naţiunilor Unite a declarat ulterior că există dovezi clare ale utilizării gazului sarin.

În 2013, Siria a acceptat să se alăture organizaţiei pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), organismul global de supraveghere şi să renunţe la toate armele chimice. De atunci, OIAC a acuzat Damascul pentru o serie de atacuri chimice în timpul războiului civil.

Guvernul sirian a negat acuzaţiile, care au generat, de asemenea, plângeri juridice în Germania şi în alte ţări europene.

Războiul civil din Siria a izbucnit în 2011, după ce reprimarea de către Assad a demonstraţiilor paşnice a escaladat într-un conflict mortal care a atras puteri străine şi jihadişti globali.

Războiul a ucis peste o jumătate de milion de persoane şi a strămutat jumătate din populaţia ţării de dinainte de război.