Franţa: Vestele Galbene le cer susţinătorilor să îşi golească conturile bancare

Manifestanţi “veste galbene” în timpul unui protest în apropierea Arcului de Triumf din Paris, 1 decembrie 2018
Manifestanţi “veste galbene” în timpul unui protest în apropierea Arcului de Triumf din Paris, 1 decembrie 2018 (Veronique de Viguerie/Getty Images)

Activişti ai mişcării Vestele Galbene din Franţa au vandalizat aproximativ 60% din reţeaua naţională de camere fixe pentru monitorizarea vitezei, a susţinut ministrul de Interne, Christophe Castaner, care a precizat că distrugerile reprezintă o ameninţare pentru siguranţa rutieră şi periclitează vieţi, precizează site-ul de ştiri Zero Hedge.

Hugh Schofield de la BBC a afirmat din Paris că dovezile vandalismului sunt vizibile tuturor celor care conduc prin Franţa, camerele radar fiind acoperite cu vopsea sau bandă neagră pentru a le împiedica să funcţioneze.

Însă amploarea pagubelor – estimate acum la peste jumătate dintre cele 3.200 de camere fixe pentru monitorizarea vitezei – nu a fost cunoscută până la declaraţia făcută joi, de Castaner.

El a precizat că dispozitivele au fost „neutralizate, atacate sau distruse” de membri ai mişcării de protest, precizează BBC.

Limita de viteză în Franţa a devenit un subiect fierbinte, după ce guvernul preşedintelui Emmanuel Macron a scăzut limita de viteză de pe multe drumuri de la 90 km/oră la 60 km/oră la începutul anului trecut.

De asemenea, manifestanţii Vestele Galbene au fost nemulţumiţi de planul lui Macron de a creşte taxa pe carburanţi şi s-au plâns de creşterea costurilor cu naveta pentru cei care nu îşi permit să locuiască în apropierea zonelor urbane unde lucrează – citând camerele fixe pentru viteză şi autostrăzile cu taxe, în plângerile lor.

Situaţie de panică bancară?

În timp ce mişcarea Vestelor Galbene a ieşit pe străzi pentru ciocniri violente cu poliţia franceză, unii dintre activişti recomandă acum ca manifestanţii francezi să îşi golească conturile bancare pentru a declanşa o situaţie de panică bancară – o mişcare despre care o manifestantă, Maxime Nicolle, a numit-o drept un „referendum privind colectarea de taxe”.

„Ne vom lua pâinea înapoi... Voi faceţi bani cu aluatul nostru şi ne-am saturat”, a afirmat Nicolle într-un mesaj video, conform Associated Press.

Susţinători ai mişcării au declarat că speră că acţiunea bancară va forţa guvernul francez să le asculte cererile, în special oferind cetăţenilor dreptul de a propune şi de a vota noi legi, a mai adăugat Associated Press.

Şi în timp ce manifestanţii nemulţumiţi îşi continuă protestele, guvernul lui Macron se chinuie să calmeze mişcarea anti-guvernamentală cu o serie de măsuri economice care până acum s-au dovedit a fi ineficiente.

Premierul francez Edouard Philippe a furnizat miercuri detalii privind o „mare dezbatere” pe care guvernul intenţionează să o lanseze săptămâna viitoare în toate regiunile ţării.

Dezbaterea se va concentra pe patru subiecte principale: schimbările climatice, problemele democratice, taxele şi serviciile publice, a afirmat premierul. Oricine poate propune un eveniment local şi o platformă online va asigura un nou spaţiu pentru discuţii, a adăugat el.

Macron a propus dezbaterea pentru ca guvernul să poată asculta şi răspunde la plângerile centrale ale mişcării. De asemenea, după ce a fost forţat ca, în cele din urmă, să renunţe la creşterea taxei pe carburanţi, preşedintele francez a încercat să iasă la liman prin anunţarea unor măsuri în valoare de 10 miliarde de euro pentru a creşte puterea de cumpărare a cetăţenilor, precizează Associated Press.

Între timp, pe cuprinsul Franţei, 80.000 de poliţişti sunt mobilizaţi pentru cel de-al 9-lea weekend de proteste stradale în diverse oraşe ale ţării, potrivit Deutsche Welle.

Peste 5.000 de poliţişti sunt aşteptaţi să patruleze sâmbătă străzile Parisului pentru a monitoriza situaţia.

Oraşul Bourges din centrul Franţei a ajuns în centrul atenţiei înaintea acestui weekend după ce un organizator de proteste a declarat pe Facebook că în oraş se poate ajunge uşor şi că acolo există o mică prezenţă poliţienească. Până vineri seara, 3.000 de persoane au indicat că se vor îndrepta spre Bourges, în timp ce alţii 13.000 au indicat că sunt interesaţi de acest lucru. Totuşi, rămâne de văzut dacă aceste cifre vor fi înregistrate şi în realitate.

Ministrul de interne Castaner a avertizat manifestanţii paşnici că vor deveni complici dacă participa la proteste ce vor deveni violente.

Guvernul francez pregăteşte noi legi, inclusiv înregistrarea manifestanţilor violenţi, similare cu cele folosite pentru a controla ultraşii la meciurile de fotbal.