Guvernul, acuzat că aruncă în aer ariile naturale protejate. Ciorbea, chemat să îşi facă datoria

Coaliţia Natura 2000 România va cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională pentru a opri efectele unei ordonanţe de urgenţă prin care ONG-urile vor pierde dreptul de a administra ariile protejate din România. Ori, fără ONG-uri, proiecte nocive pentru mediu vor putea fi avizate mult mai uşor, susţin reprezentanţii Coaliţiei.
Viorica Dancila
Viorica Dancila (Florin Chirila/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Dacă acum 100 de ani aproape 80% din suprafaţa ţării era împădurită, acum avem sub 30% împădurit. Şi, în aceste condiţii, în loc să caute soluţii pentru a proteja natura, Guvernul a venit cu o ordonanţă de urgenţă prin care şi ariile naturale pe care le mai avem sunt puse în grav pericol, au atras atenţia marţi, reprezentanţii Federaţiei Coaliţiei Natura 2000, în cadrul unei conferinţe de presă dedicate OUG 75/2018 prin care Guvernul a decis ca administrarea ariilor protejate aflată acum la diverse organizaţii neguvernamentale să treacă la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

Practic, OUG 75 desfiinţează noţiunea de custode, iar ONG-urile nu mai au voie să administreze parcuri naturale, de acest lucru urmând să se ocupe ANANP. Problema care se ridică însă este că, în timp ce ONG-urile aveau peste 700 de angajaţi specializaţi în domeniul lor (iar acest număr de oameni oricum era insuficient pentru volumul mare de lucru), ANANP are doar 11 oameni, a explicat Dan Trifu, preşedintele Eco-Civica. O altă problemă este faptul că România s-ar putea găsi într-o stare de pre-infringement, căci UE are un principiu foarte clar: nu poţi să controlezi, să administrezi şi să evaluezi în acelaşi timp, ori asta vrea să facă ANANP, a explicat Dan Trifu.

Mai mult, custozii, care ani de zile au investit în infrastructura pentru zonele protejate, se trezesc acum puşi în situaţia de a preda statului totul, de la puncte de primire turişti până la ultimul creion, fără să primească vreo despăgubire, ceea ce ridică probleme legale, au mai subliniat reprezentanţii ONG-urilor.

În aceste condiţii, reprezentanţii Coaliţiei Natura 2000 anunţă că se vor adresa Avocatului Poporului, pentru a-i cere să sesizeze CCR în legătură cu această ordonanţă, şi Comisiei Europene, care va fi avertizată în legătură cu pericolele generate de OUG 75.

"Noi nu cerem infringement asupra României, cerem statului să se trezească. Agenţia Naţională pentru arii protejate trebuie să spună ce vrea. Nu poate îndeplini toate aceste atribuţii în acelaşi timp. Ori dă în administrare ariile şi ea controlează şi evaluează, ceea ce ar fi ideal, ori dacă vrea să administreze, nu poate controla şi evalua", a explicat Dan Trifu.

OUG 75/2018 lasă 163 de arii protejate "orfane". Care-i miza

Circa 25% din suprafaţa ţării înseamnă arii naturale protejate, mai exact circa 1.000 de arii protejate. Jumătate dintre acestea nu sunt administrate, iar alte 500 sunt în îngrijirea unor administratori, dintre care 167 custozi. În loc să se ocupe de ariile protejate neadministrate, "orfane", cum le zic ONG-urile, Guvernul a preferat însă să dea OUG 75. Prin această ordonanţă adoptată peste noapte, fără o minimă consultare a celor implicaţi în acest domeniu, se elimină însăşi noţiunea de custode, ceea ce înseamnă că 160 de entităţi au rămas fără o categorie juridică şi nu se mai pot ocupa de ariile protejate.

De ce le-a căşunat guvernanţilor pe custozi? Ei bine, explicaţia a dat-o chiar ministrul Mediului, în chiar textul OUG: "blocajele".

"Având în vedere situaţia extraordinară creată prin blocajele care au rezultat dintr-o legislaţie neadaptată şi care necesită îmbunătăţiri şi actualizări, precum şi a urgenţei care reclamă adoptarea măsurilor propuse necesare deblocării proiectelor de infrastructură care întâmpină dificultăţi în derulare precum şi a proiectelor aprobate şi care sunt în imposibilitatea demarării datorită dificultăţilor în obţinerea avizelor" - se arată în textul OUG.

Mai exact, custozii ar fi refuzat să emită avize pentru unele proiecte, care ar fi fost blocate din cauza amânării sau prelungirii nejustificate a emiterii avizului de către custozii actuali. De partea lor însă, custozii atrag atenţia că ei sunt cei ce au oprit şi opresc proiecte care pot pune în pericol mediul şi că dacă Guvernul i-ar consulta cu adevărat, s-ar găsi soluţii astfel încât proiectele benefice pentru ţară şi cetăţeni să se realizeze însă cu respectarea şi protejarea naturii.

"Vor să înlăture complet ONG-urile.(...) Poiana Narciselor, nu va mai fi nimeni pe acolo, poate să se ducă nu mai spun cine să ia bulbii cu totul, ce să rupă doar firul sau nu ştiu ce alte plante protejate, imaginaţi-vă cum va fi să se ducă oricine să pună iar capcane la urşi şi animale sălbatice. (...) Dezvoltare durabilă trebuie să se facă aşa cum spun specialiştii, nu aşa cum spune un domn care vrea neapărat bulevard de la Buşteni până la Babele, şi nu numai dânsul, mai vor şi alţii", a explicat Dan Trifu.

"Noi credem că se doreşte să se deschidă o cale mai facilă unor proiecte care acum întâmpină anumite dificultăţi din perspectiva aplicării legislaţiei în domeniul mediului. Însă dacă aceasta este motivaţia, este una greşită, pentru că există alte mecanisme prin care proiectele de infrastructură pot fi implementate fără să aducă prejudicii mediului, sau cu prejudicii minime, şi există exemple nenumărate în alte ţării din Europa: autostrăzi cu poduri ecologice, amenajări pentru reducerea riscului la inundaţii etc. A nu pune în valoare şi faptul că mediul trebuie menţinut în contextul dezvoltării, este o abordare greşită. Şi dacă ăsta este scopul să se slăbească atenţia ONG-urilor care monitorizează asemenea proiecte şi sunt gardienii naturii, înseamnă că este unul total nepotrivit", a explicat la rândul său, pentru Epoch Times, Orieta Hulea, directorul WWF România.

"Prin simpla lor prezenţă, prin faptul că au insistat, prin adrese către autorităţi, prin sesizări către Garda de Mediu şi, în final, prin procese în instanţă, custozii au reuşit să oprească dezastre în arii naturale protejate. Mai mult decât atât, ONG-urile au reuşit, împreună cu partide politice, să oprească dezastrele din modificarea legislaţiei de mediu. Carierele, sondele şi minele care urmau să fie construite în ariile protejate au fost oprite. Asta înseamnă că de-a lungul timpului fiecare proiect gen "vreau să îmi construiesc vilă în vârf de munte şi spun de fapt că am nevoie doar de sisteme publice de canalizare" a fost oprit. De-a lungul timpului au încercat să-şi facă tot timpul legi pe placul lor, au încercat în continuu să îşi facă afaceri pe placul lor, neţinând cont că natura e a noastră! (...)

Nu este prima dată când ni se cere să renunţăm la avize, nu este prima dată când custozii sunt supuşi la presiuni pentru a ceda în faţa proiectelor dar e prima dată când ne-am trezit cu o OUG care apare practic pe agenda guvernului şi care e adoptată pe repede înainte fără ca noi să înţelegem ce se întâmplă, fără să ni se explice ce e de făcut în continuare. Acest lucru este nu doar nedemocratic, ci o bătaie de joc", a declarat la rândul său Liviu Cioineag, director executiv al federaţiei Coaliţia Natura 2000, pentru Epoch Times.

Potrivt lui Cioineag, graba s-ar putea datora unor anumite proiecte pe care Guvernul le vrea împinse pe repede înainte.

"Lugoj - Deva, acolo există un tronson unde ONG-urile au solicitat replanificarea pentru a realiza ecoducte. Există urşi, există două fonduri de vânătoare de o parte şi de alta a drumului, se dau cote de vânătoare, adică există urşi acolo, vânătorii dau mâncare urşilor iar reprezentanţii ministerului Mediului susţin că nu au văzut picior de urs în 40 de ani! Peştera în care existau lilieci şi prin anumite metode aceşti lilieci au dispărut! Apoi există alte tronsoane rutiere care ar urma să fie construite şi dacă ar exista custozi acolo ei ar spune că există nevoie de ecoducte, de pasaje pentru carnivore mari sau măsuri speciale de evitare a unor zone care pot duce la distrugerea patrimoniului natural", a mai explicat Cioineag.

Custozii şi-au făcut treaba

Cât despre nemulţumirile Ministerului Mediului la adresa custozilor, reprezentanţii Coaliţiei Natura 2000 au reamintit că 94% din calificativele acordate acestora de ANANP au fost calificative de bine şi foarte bine, mai exact 276 din 295 acordate.

În plus, fiecare custodie avea la bază o convenţie sau contract, care erau extrem de detaliate şi prevedeau mult mai multe obligaţii pentru custode decât drepturi.

"Iar când custozii erau evaluaţi anual şi Agenţia pentru Protecţia Mediului avea această pârghie de a evalua şi rezilia contractul dacă era necesar, atunci ne punem în mod firesc întrebarea dacă au existat derapaje, de ce acele contracte nu au fost reziliate?

Ne întrebăm însă dacă nu au fost şi cazuri în care custozii, dacă au ridicat obiecţii la anumite proiecte care puteau avea impact asupra mediului, ei probabil că şi-au făcut treaba, şi atunci ne punem întrebarea dacă nu cumva OUG a găsit o cale, ca custozi care au apărat mediul vor fi eliminaţi pentru că prin alte căi directe, respectiv în baza evaluărilor la care au fost supuşi, nu au putut fi scoşi din joc", a subliniat la rândul său Mihai Zotta, director tehnic al Fundaţiei Conservation Carpathia.