Ieşit învingător la simulacrul de alegeri prezidenţiale, Putin avertizează că Rusia nu se va opri

Un Vladimir Putin sfidător a declarat că Rusia nu va fi împiedicată să îşi urmărească obiectivele după alegerile prezidenţiale al căror rezultat a fost predeterminat şi care i-au oferit un nivel record de susţinere, potrivit Bloomberg.

"Indiferent cât de mult a vrut cineva să ne suprime, voinţa noastră, conştiinţa noastră, nimeni în istorie nu a reuşit vreodată, nu au reuşit acum şi nu vor reuşi niciodată", a declarat Putin duminică seara, în faţa susţinătorilor săi din Moscova. Toate planurile majore "şi în unele domenii grandioase" pe care le-a stabilit înainte de alegeri "vor fi cu siguranţă realizate", a spus el.

Putin a obţinut 87,3%, cu aproape toate voturile numărate, în alegerile care s-au încheiat duminică, ceea ce îi oferă încă şase ani ca preşedinte pentru a-şi intensifica războiul din Ucraina şi conflictul cu Occidentul. Rezultatul a depăşit cu mult recordul său anterior de 77% la alegerile din 2018.

Cel mai longeviv lider al Rusiei de la dictatorul sovietic Iosif Stalin încoace, Putin, în vârstă de 71 de ani, aflat la putere de aproape un sfert de secol, a câştigat un al cincilea mandat, într-un moment în care trupele sale sunt în ofensivă în Ucraina. Rusia îşi impune avantajul în cel de-al treilea an de invazie, care a devenit cel mai mare conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, în timp ce Ucraina se străduieşte să îşi aprovizioneze forţele cu muniţii, pe fondul întârzierilor în furnizarea de ajutor militar din partea aliaţilor săi americani şi europeni.

Orice conflict direct între Rusia şi alianţa NATO, condusă de SUA, ar fi "la un pas de un al treilea război mondial la scară largă", a declarat Putin duminică.

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Putin într-un mesaj transmis luni, afirmând că Beijingul acordă o mare importanţă dezvoltării relaţiilor bilaterale.

Naţiunile europene au criticat votul. "Încă o dată, condiţiile pentru alegeri libere, pluraliste şi democratice nu au fost îndeplinite", a declarat Ministerul de Externe al Franţei într-un comunicat.

Cozi lungi s-au format duminică la prânz în faţa unor secţii de votare, inclusiv la Moscova şi Sankt Petersburg, după ce aliaţii liderului opoziţiei Alexei Navalnîi, care a murit luna trecută într-o închisoare arctică, au făcut apel la oameni să protesteze împotriva alegerii lui Putin prezentându-se la acel moment. Prezenţa lor a reprezentat un semn de sfidare în mijlocul celei mai dure represiuni a Kremlinului împotriva disidenţei din ultimele decenii.

Putin este "dependent de putere şi face tot ce poate pentru a conduce pentru totdeauna", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un discurs video. "Nu există rău pe care să nu-l comită pentru a-şi prelungi puterea personală. Şi nu există nimeni în lume care să fie la adăpost de acest lucru".

Prezenţa la vot în cele trei zile de votare a fost de 77,4%, a declarat luni şefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, în comentarii televizate, cea mai mare din istoria post-sovietică a Rusiei şi în creştere faţă de 67,5% în 2018.

Alţi trei candidaţi din partide loiale Kremlinului nu au oferit o concurenţă serioasă în alegerile strict controlate. Comunistul Nikolai Haritonov a obţinut 4,3%, Vladislav Davankov de la Poporul Nou, un partid creat în 2020, a obţinut 3,8%, iar Leonid Sluţki, liderul Partidului Liberal Democrat al Rusiei ultranaţionalist, a rămas în urmă cu 3,2%, potrivit comisiei electorale.

Putin a declarat că protestele electorale nu au avut niciun efect şi că persoanele care au deteriorat buletinele de vot ar trebui să fie investigate şi pedepsite penal.

El a confirmat reporterilor, în cadrul unei conferinţe de presă, că a fost de acord să-l schimbe pe Navalnîi cu persoane neidentificate deţinute în închisori occidentale cu câteva zile înainte de moartea criticului anti-Kremlin, cu condiţia ca acesta să nu se mai întoarcă niciodată în Rusia.

"Asta e viaţa", a spus Putin, numind moartea lui Navalnîi un "eveniment trist" şi referindu-se la el pe nume pentru prima dată în ultimii ani.

Rezultatul alegerilor "îi oferă lui Putin toate şansele de a pune în aplicare orice scenarii, chiar şi cele mai dure, în Ucraina", a declarat Pavel Danilin, şeful Centrului de Analiză Politică de la Moscova, care consiliază Kremlinul. "Rezultatul istoric ridicat este o garanţie că majoritatea populaţiei îl susţine pe Putin", a menţionat el.

Un Putin îndrăzneţ se pregăteşte pentru o lungă confruntare cu Occidentul, potrivit a cinci persoane care cunosc situaţia, care au cerut să nu fie identificate pentru că subiectul este sensibil.

Kremlinul pune presiune pe ţări precum Moldova, statele baltice şi cele din regiunea Caucazului în numele protejării minorităţilor ruse. Liderii europeni au avertizat în mod deschis cu privire la riscurile unui atac rusesc asupra unui stat membru NATO şi se tem că SUA i-ar putea abandona dacă Donald Trump recâştigă preşedinţia în noiembrie.

Economia Rusiei a rezistat în mare parte şocului sancţiunilor internaţionale fără precedent de când Putin a început invazia din februarie 2022, datorită unui flux continuu de venituri din energie şi unei injecţii masive de cheltuieli guvernamentale pentru a sprijini industria de apărare şi a proteja întreprinderile naţionale. Comerţul cu China este în plină expansiune, Rusia reorientându-şi economia departe de pieţele din Europa.

Alegerile au permis Kremlinului să demonstreze sprijinul lui Putin în ţară pentru elitele Rusiei, potrivit lui Nikolai Petrov, cercetător invitat la think tank-ul SWP cu sediul la Berlin.

"Cel mai important lucru pentru Kremlin este că Putin rămâne cu sentimentul unei imagini frumoase şi al unei victorii reale", oricât de înşelătoare, a spus el.

Rusia a organizat scrutinul în zonele ocupate din Ucraina şi a susţinut că prezenţa la vot a depăşit cu mult 80%, chiar dacă milioane de oameni au fugit din regiuni de la invazie. Ministerul de Externe de la Kiev a declarat că "pseudoalegerile" au fost ilegale.

Ucraina a desfăşurat o campanie intensificată de atacuri cu drone vizând infrastructura cheie a Rusiei, inclusiv rafinăriile de petrol, în săptămânile premergătoare alegerilor, care a continuat în weekend. Duminică, autorităţile au restricţionat pentru scurt timp operaţiunile pe trei dintre aeroporturile din Moscova, după ce o dronă a fost doborâtă în apropiere de zona Domodedovo din capitală.

Rusia ocupă aproximativ o cincime din Ucraina, inclusiv Crimeea, pe care a anexat-o în mod ilegal în 2014. Putin a declarat în 2022 că patru regiuni din estul şi sudul Ucrainei vor face parte "pentru totdeauna" din Rusia, chiar dacă forţele sale nu le controlează în totalitate.

Putin a respins perspectivele unei încheieri a războiului într-un interviu televizat săptămâna trecută, declarând că nu este interesat de o "pauză" care ar permite Ucrainei să se reînarmeze. Rusia doreşte garanţii scrise de securitate pentru a pune capăt luptelor, iar "realităţile de pe teren" ar trebui să fie baza oricăror negocieri, a specificat el.

"În ultimii doi ani, regimul Putin a reconstruit fiecare element al său pentru a se adapta la o stare permanentă de război", a afirmat Andrei Kolesnikov, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace.