Încleştare pe paie, apă şi aer în Dolj: "Mă leg cu lanţuri de poartă, mă fac carne vie"

În comuna doljeană Podari, la câţiva kilometri de Craiova, compania elveţiană Clariant vrea să construiască o fabrică de bioetanol produs prin prelucrarea paielor. Fabrica va fi deservită de o centrală de cogenerare, proiect preluat de compania germană GETEC. Şi, în timp ce cele două companii susţin că proiectul pe care doresc să-l implementeze este unul prietenos pentru mediu, curat, cetăţenii se tem că fabrica şi centrala le vor polua şi chiar distruge în timp zona.

Practic, pentru a produce bioetanol, Clariant ar urma să consume paiele de pe sute de mii de hectare. Iar cetăţenii acuză că, în timp ce solul Olteniei va deveni tot mai sărac şi mai infertil privat de paiele care sunt compost, fabrica va consuma cantităţi uriaşe de apă pentru a le da în schimb bioxid de carbon cu efect de seră, cenuşă şi substanţe toxice.

Fabrica Clariant a primit deja aviz de mediu, centrală de cogenerare încă nu. În vederea eliberării acestui aviz, la Podari a fost organizată o dezbatere unde cetăţenii s-au opus categoric construirii unei fabrici chimice şi a unei centrale la câţiva paşi de casele lor.

Localitatea Podari (Dolj), (Captura)

Dezbaterea a fost organizată/moderată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj ca parte a procedurii pentru acordarea avizului de mediu. Având în vedere miza, în jur de 100 de persoane, din Podari şi din Craiova, s-au prezentat la dezbatere, unde s-au exprimat vehement împotriva investiţiei. Ba chiar le-au transmis investitorilor şi celor de la agenţia de mediu că, dacă construcţia centralei va fi aprobată, se vor lega cu lanţuri de poartă şi nu doar atât: se vor adresa Curţii de Justiţie a UE şi vor câştiga, căci proiectul are o mulţime de hibe!

"Dacă credeaţi că noi, cei de la Podari, suntem nişte ţărani, vă înşelaţi, suntem jurişti, avocaţi, chimişti, suntem nişte ţărani educaţi. Dacă agenţia pentru protecţia mediului dă acest aviz, vom merge cu dvs până la Curtea de Justiţie a UE!

Vă promitem că vom ajunge până la forurile europene de justiţie care vor fi de partea noastră. Prezentaţi-vă în faţa noastră cu un proiect viabil, cu o altfel de investiţie, vă aşteptăm cu mare drag şi vom fi alături de dvs, dar nu vrem să ne otrăviţi, apa, pământul, să ne luaţi pădurile şi să ne otrăviţi copiii", a vorbit o tânără care le-a explicat investitorilor că vor să îşi construiască centrala într-o arie protejată.

"Ne vom lega cu lanţuri, carne vie ne vom face şi vom muri aici. Şi vor fi şi copiii noştri", a avertizat un alt participant.

De ce s-au încins spiritele atât de tare

Fabrica de la Podari este o investiţie a companiei Clariant şi va produce bioetanol din paie iar centrala de cogenerare va funcţiona pe bază de lignină, un subprodus al tehnologiei de producere a bioetanolului. Lignina va fi arsă într-un proces colateral iar căldura rezultată va fi folosită pentru a susţine fabrica de bioetanol. Deci, practic, fabrica şi centrala sunt dependente una de alta, fiind un simbiot. Însă ele sunt prezentate publicului ca două investiţii distincte ce urmează a primi avize diferite. Motivul este, spun cetăţenii, faptul că se doreşte împărţirea poluării şi a efectelor negative între cele două proiecte căci altfel investiţia, dacă ar fi prezentată ca un sigur proiect, n-ar obţine avizarea în veci.

De ce?

Concret, cetăţenii acuză următoarele:

" - CLARIANT va dispersa în atmosferă printr-un coş de 42 m înălţime dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac şi alte gaze nocive.

Se vor folosi 8 tone pe zi de var (2634 tone/an), 3 tone/zi de nisip (1000 tone/an), precum şi 80 m³ de apă proaspătă pe oră ceea ce înseamnă 695.040 m³ / an de apă proaspătă, deci practic apa folosită de CLARIANT într-un an ar fi echivalentul consumului într-un an al unui oraş cu 20.000 de locuitori.

- În producţie fabrica va folosi paie colectate de pe aproximativ 100.000 ha şi numai pentru transportul paielor în comuna PODARI vor veni zilnic peste 300 camioane de 40 de tone.

- CLARIANT va emana în aer peste 320.000 tone dioxid de carbon/anual. Or, într-un an un copac obişnuit absoarbe cca 6 kg dioxid de carbon. Pentru absorbirea cantităţii de dioxid de carbon emanată de activitatea SC GETEC SERVICII ENERGETICE SRL şi a SC CLARIANT PRODUCTS RO SRL(320.000 tone CO2) este nevoie ca în proximitatea acesteia să crească aproximativ 54.000 copaci, (peste 8000 ha pădure).

- În incinta unităţii va exista tot timpul un rezervor ce conţine 30 tone amoniac.

"În cazul unui accident, cutremur, inundaţie etc. ce va duce la deteriorarea acestui rezervor trebuie să ştiţi că o concentraţie de amoniac de 0,5% în aerul inspirat produce în timp de 30-60 de minute moartea. Amoniacul sub formă de gaz într-un amestec între 15,5 - 30 % cu aerul este exploziv. Amoniacul este substanţa responsabilă de explozia de la Mihăileşti, din 24 mai 2004, când a avut loc o explozie datorată accidentului unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu. Bilanţul victimelor arată că au fost 18 morţi şi 13 răniţi grav. Un crater cu adâncime de 6,5 metri şi un diametru de 21 metri s-a format în jurul locului exploziei, iar bucăţi de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri afectând acoperişurile mai multor case din zonă", susţin cetăţenii, în documentul de mobilizare la dezbatere.

O altă nemulţumire este legată de faptul că, dacă Clariant va convinge fermierii să îi livreze paiele, pământul Olteniei va deveni mult mai sărac căci paiele, de obicei sunt tocate şi rămân pe sol, îngrăşându-l. Pe scurt, fără paiele care sunt practic un compost, pământul va deveni mai sărac în humus, arid.

Mai mult, fermierii vor primi 50 de RON pentru paiele de pe un hectar, însă maşinile ce vor veni să ridice paiele le vor tasa pământurile, făcându-le mai greu de arat. Practic, agricultorii mai mult vor pierde decât vor câştiga, a subliniat unul dintre participanţii la dezbatere.

Oamenii din zonă au mai acuzat că ei practic vor fi nişte cobai, căci o astfel de fabrică precum vrea Clariantul să facă la ei nu s-a mai făcut niciunde în lume. Clariant mai are o fabrică prototip în care produce bioetanol, însă aceasta este la scară de 50 de ori mai mică. Aşadar, o fabrică de bioetanol în proporţii industriale, cu tehnologia care se va aplica la Podari nu a mai fost construită până acum, şi nici o centrală de cogenerare precum cea pe care vrea să o ridice GETEC. Participanţii la dezbatere au subliniat că elveţienii de la Clariant au vrut să îşi facă iniţial fabrica la Timişoara, dar au fost refuzaţi de primarul Nicolae Robu, acesta explicând ulterior că el nu vrea poluatori în oraşul său.

Mai mult, oamenii acuză că Jiul ar putea fi contaminat, chiar dacă Clariant va face fabrică de epurare şi, că, pe scrut, solul, aerul, apa le vor fi distruse.

De altfel, ei au ridicat în timpul dezbaterii următoarea problemă: de ce fabrica din Germania, mult mai mică, e construită la 10 kilometri de localitate, iar la Podari se doreşte construirea chiar în localitate, lângă locuinţe, scoală, grădiniţă etc.?

GETEC şi autorii raportului de impact de mediu dau asigurări, cetăţenii nu i-au crezut

În timpul dezbaterii, reprezentanţii GETEC precum şi ai companiei care le-a făcut raportul de impact de mediu au dat asigurări că acest proiect nu va fi poluant. Mai exact, Getec a susţinut că apa care va ieşi din instalaţiile lor va fi mai curată decât cea din pânza freatică, de asemenea, că nu vor fi emisii de noxe iar cenuşa de care se tem oamenii va fi depozitată în silozuri şi ridicată săptămânal de o firmă care o va folosi pentru materiale de construcţii.

De asemenea, s-a mai susţinut că impresionanta cantitate de bioxid de carbon nu va polua, nu va produce efect de seră căci mare parte din CO2 este biogen şi va fi absorbit de plante.

Oamenii însă nu i-au crezut, explicând că, dacă arzi un balot de paie fumul care iese nu e în niciun caz curat, că nu există nici pe departe atâţia copaci în jurul Craiovei cât să proceseze tot acel amar de carbon biogen. De asemenea, oamenii s-au arătat revoltaţi de faptul că avizul de mediu pentru Clariant ar fi fost dat fără consultări conform legii, că avizul de sănătate pentru acelaşi Clariant ar fi fost dat în baza unui raport fals (un copy-paste din RIM) şi chiar că date din RIM-urile GETEC sunt false, respectiv că scorurile de risc pentru poluarea aerului, apei etc. au fost reduse din pix de la un RIM la altul.

Practic, pe hârtie scorurile de risc au scăzut, deşi tehnologia folosită a rămas aceeaşi.

Participanţii la dezbatere au mai acuzat că în RIM-uri sunt falsificate şi distanţele de la fabrică la case, grădiniţă, scoală, în realitate aceste distanţe fiind mai mici decât le prezintă compania. Nu în ultimul rând, locuitorii Podariului au ţinut să arate că investiţia va fi realizată într-o zonă protejată, unde, în mod normal, n-ar trebui să se poată construi obiective industriale. Când reprezentanta companiei care a efectuat RIM-ul a susţinut că nu se va construi în zona protejată, oamenii au contrazis-o.

Nu în ultimul rând, oamenii au acuzat presiuni din partea autorităţilor ca să nu se mai împotrivească investiţiei iar pe surse, unii dintre cei prezenţi ne-au spus că au fost ameninţaţi de-a dreptul.

În consecinţă, cetăţenii din Podari au avertizat că se vor lega cu lanţuri de poarta fabricii dacă investiţia continuă, şi că se vor adresa CJUE dacă agenţia de mediu va da aviz centralei GETEC.

De partea sa, directoarea agenţiei de mediu Dolj, Monica Mateescu, a ţinut să dea asigurări că părerile oamenilor vor fi luate în considerare. Dacă se va da aviz de mediu sau nu, Mateescu a evitat să dea un răspuns concret. Întrebată cu privire la faptul că oamenii acuză că anumite date din RIM-uri au fost schimbate din pix, Mateescu a "deplâns" faptul că cetăţenii sunt greşit îndrumaţi şi a explicat că şi ei, funcţionarii, sunt oameni, locuiesc în Craiova, au acolo familii etc. şi n-ar aviza ceva nociv.

Merită precizat că avizul de mediu nu este ultimul pas. Proiectul ar urma să ajungă şi în Consiliul Local iar cetăţenii, potrivit legii, ar trebui să-şi poată exprima cuvântul. Mai exact, odată ce a obţinut toate avizele, înainte să intre pe ordinea de zi a CL, Primăria are obligaţia să publice proiectul pe site-ul său şi cetăţenii pot trimite observaţii sau, în baza legii 52, pot cere organizarea unei dezbateri.

Ulterior dezbaterii, profesoara Simoiu a ţinut să transmită redacţiei noastre următorul punct de vedere:

"Dezbaterea a fost o insultă la adresa unui cetăţean, cu mult mai bine documentat decât chiar expertul care a făcut raportul de evaluare de impact. Rar am întâlnit o prezentare mai slabă, lipsită de argumente şi cu autorităţi care au venit total nepregătite în faţa unui public care i-au depăşit cu mult atât ca nivel de cunoştinţe cât şi ca atitudine responsabilă.

Sperăm ca APM să nu folosească întrebările publicului pentru a-i ajuta pe reprezentanţii GETEC să îşi acopere erorile şi să modifice din condei datele doar pentru a răspunde solicitărilor pe hârtie. Aşa au făcut cei de la mediu şi în cazul fabricii de etanol. După ce am trimis obiecţiuni, investitorul, ajutat de evaluatori, a tăiat de exemplu din decibeli şi apoi a făcut simulări ca să le iasă limitele, au mutat casele ceva mai departe iar pe unele chiar le au scos de tot pe motiv că nu au documente... cadastrale. Pe scurt, binefacerile în zonă sunt noxele upgradate la categoria bio. Etanolul, tot bio, este pentru pieţele externe din UE.

Nota dată de noi, publicul participant, atât pentru autorităţile prezente, cât şi pentru experţii GETEC, este cu mult sub limita de promovare. Ca urmare, nu ne-au convins! GETEC propune un proiect poluant cu noxe depăşind chiar şi de 400 ori mai mult pe cele emise de un combustibil fosil, gazul metan. Aceasta rezultă din datele scrise în raport, ne întrebăm, oare ei ştiu ce au scris? Se pare că - Nu. Sau dacă da, au considerat că deoarece, "scripta manent" ei sunt cei acoperiţi, au fost corecţi!

Greşeala lor a fost că ne-au subestimat, au crezut că venim să îi credem pe cuvintele mult prea frumoase ca să fie adevărate. Craioveni şi Podarenii au dat dovadă că ştiu ce vor şi au argumente: Vor locuri de muncă dar nu la bioetanolul lui Clariant Ro SPL şi nici la Centrala lui GETEC! Iar materia primă, paiele, vin din pământ şi în pământ se vor întoarce, aşa se întâmplă în Germania aşa va fi şi în România! De astăzi nu numai "Germania nu are paie", nici România nu le mai are...de dat !", susţine Luminiţa Simoiu.

Redăm şi poziţia Clariant pe tema investiţiei lor de la Podari

"Fabrica de bioetanol de la Podari, pe care o va construi Clariant, este un proiect aprobat şi susţinut de Uniunea Europeană, care are cele mai sigure reguli de protecţie a mediului din lume. Siguranţa este o prioritate pentru Clariant la nivel global, iar acest lucru se va reflecta integral şi în activitatea noastră din România. Nu facem compromisuri, fie că vorbim despre sănătatea populaţiei, calitatea apei sau a aerului. Nu există factori de mediu rezultaţi din activitatea Clariant în Podari care să creeze probleme de sănătate populaţiei din vecinătate, fapt confirmat de toate autorităţile competente. Proiectul respectă în totalitate legislaţia de mediu din România şi Uniunea Europeană.

În acest moment, am obţinut toate avizele necesare din partea autorităţilor competente, în pregătirea demarării construcţiei fabricii, fapt ce reconfirmă autenticitatea aspectelor de mai sus.

Procesul de producţie al bioetanolului se bazează pe fermentaţie şi este foarte asemănător cu cel de producere a berii sau a vinului, cu care multă lume este familiarizată. Dioxidul de carbon nu este considerat a fi un poluant atmosferic şi există în condiţii normale în aer. Concentraţia dioxidului de carbon rezultat din activitatea de producţie a etanolului din Podari nu va depăşi valorile care se produc în mod natural în atmosferă şi nu va avea niciun efect negativ asupra populaţiei din vecinătate.

Râul Jiu nu va fi poluat prin producţia de bioetanol Clariant. Unii din parametrii apelor evacuate în râul Jiu vor fi mai stricţi decât limitele maxime legale. În plus, valorile indicatorilor de calitate ai apelor râului Jiu vor fi monitorizate în mod regulat, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Având în vedere respectarea strictă a tuturor limitelor legale privind calitatea apei deversate în râu, nu va exista niciun impact asupra habitatului de peşti sau a sănătăţii populaţiei.

Dimpotrivă, utilizarea biocombustibilului avansat produs de fabrica Clariant va avea un impact pozitiv semnificativ asupra schimbărilor climatice, reducând cu până la 95% cantitatea de gaze cu efect de seră, care ar fi fost generată de traficul rutier al vehiculelor care utilizează doar combustibili fosili. Introducerea pe piaţă a bioetanolului va permite României să atingă obiectivele stabilite de Strategia naţională privind schimbările climatice şi să îndeplinească cerinţele europene pentru pachetul Energie - Schimbări Climatice.

Încurajăm cetăţenii de bună credinţă să se informeze din surse oficiale cu privire la natura şi caracteristicile proiectului Clariant pentru a nu deveni victime ale dezinformării şi manipulării.

Reprezentanţii Clariant România".

Vă invităm să urmăriţi şi reportajul video realizat de Epoch Times la faţa locului.

Dezbaterea, în integralitatea ei, va fi accesibilă în curând pe contul de Youtube al Epoch Times.