Israelul şi Palestina, invitate de Obama la negocieri în SUA, la 13 ani după eşecul de la Camp David (Kommersant)

Israelul şi Palestina vor relua, după o pauză de trei ani, cu medierea SUA, negocierile de pace, potrivit cotidianului rus Kommersant. Scopul negocierilor este de a pregăti terenul pentru o întrevedere la vârf şi semnarea unui nou acord de pace. Planificata întrevedere este cea mai mare iniţiativă de pace a preşedintelui Barack Obama din momentul realegerii sale pentru un al doilea mandat. Însă, experţii atenţionează că marea încercare de a reconcilia cele două părţi, întreprinsă cu 13 ani în urmă la Camp David, a eşuat.

Faptul că pregătirile pentru noua rundă de negocieri israeliano-palestiniene au intrat într-o fază decisivă a fost anunţat săptămâna aceasta de două surse oficiale de la Washington. 'Lucrăm la fixarea datei pentru negocieri, pentru ca părţile să vină la Washington în următoarele săptămâni', a anunţat reprezentantul Casei Albe, Jay Carney. Potrivit acestuia, SUA evaluează 'cu un optimism precaut' perspectivele dialogului.

La rândul său, reprezentantul Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, a confirmat deschiderea israelienilor şi palestinienilor pentru 'reluarea negocierilor'. Potrivit lui Psaki, acest lucru se va întâmpla imediat ce vor fi puse de acord probleme de ordin procedural.

Primul care a anunţat noua întrevedere dintre reprezentanţi ai Israelului şi Palestinei a fost secretarul de stat al SUA, John Kerry, care a desfăşurat săptămâna trecută o vizită în Orientul Mijlociu (OM). După cum a precizat Kerry, partea palestiniană va fi reprezentată la Washington de şeful delegaţiei la negocierile precedente, Saeb Erekat, iar cea israeliană - de fostul vicepremier Tzipi Livni.

Viitoarele negocieri vor fi cea mai mare iniţiativă de pace a lui Obama în OM, după realegerea lui ca preşedinte al SUA. Încercarea sa precedentă de a-i aşeza la masa de negocieri pe liderii israelieni şi palestinieni a fost întreprinsă în toamna lui 2010, însă, sosiţi în SUA, premierul israelian Benjamin Netanyahu şi liderul Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, nu au ajuns la niciun acord. Negocierile au fost împiedicate de refuzul Israelului de a sista construcţia de colonii în teritoriile palestiniene.

La trei ani de atunci, Administraţia Obama încearcă să relanseze dialogul israeliano-palestinian, acţionând de data aceasta mai precaut, pentru a evita un eşec rapid. Spre deosebire de fosta întrevedere, actualele negocieri nu sunt unele directe: Netanyahu şi Abbas nu participă, însă scopul negociatorilor este tocmai de a conveni asupra condiţiilor pentru o viitoare întrevedere la cel mai înalt nivel. În afară de aceasta, în prima etapă părţile vor ocoli problemele-cheie, care rămân un măr al discordiei: problemele privind graniţele, coloniile evreieşti din Cisiordania, refugiaţii palestinieni şi statutul Ierusalimului de Est.

O confirmare a faptului că negocierile se anunţă unele dificile o constituie declaraţiile ferme ale ambilor lideri. Netanyahu a atenţionat că nu va admite înfiinţarea unui 'stat terorist, susţinut de Iran', la graniţa cu Israelul. A doua sa condiţie importantă este menţinerea Israelului ca stat cu o populaţie preponderent evreiască. 'Partenerii noştri din negocieri vor trebui să facă unele concesii, care să ne permită asigurarea securităţii şi intereselor naţionale', a declarat Netanyahu.

La rândul său, Abbas a atenţionat că, în cazul eşuării negocierilor, palestinienii îşi vor continua eforturile în vederea creării unui stat independent. Totodată, Abbas insistă: reglementarea de pace trebuie să se fundamenteze pe graniţele care existau până în 1967.

'Desigur, ideea unor negocieri directe trebuie salutată, însă deocamdată este vorba doar de pregătirea acestora. La Washington se vor întâlni nu liderii Israelului şi Palestinei, ci negociatori, pentru a stabili agenda de lucru a viitoarelor negocieri la vârf', a subliniat pentru Kommersant şeful Comisiei pentru afaceri externe din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Mihail Marghelov. În opinia sa, părţile nu vor reuşi să evite discutarea unor probleme dificile precum statutul Ierusalimului, revenirea refugiaţilor, coloniile evreieşti şi graniţele.

'Istoria conflictului arată că nici Palestina, nici Israelul nu au făcut compromisuri înainte, nedorind să plătească nici cel mai mic preţ pentru procesul de pace', declară Marghelov, amintind că luna aceasta se împlinesc 13 ani de la negocierile de la Camp David. 'Summitul din anul 2000, care a durat două săptămâni şi la care au participat Bill Clinton, Ehud Barak şi Yasser Arafat, nu a adus pacea, ci s-a transformat după câteva luni într-o 'intifada Al-Aqsa' (sau a doua intifada)', a atenţionat senatorul rus.