La aproape o lună de la realegerea lui Putin, Parlamentul UE nu s-a decis dacă şi cum să-i respingă legitimitatea

La aproape o lună după ce preşedintele rus Vladimir Putin a obţinut al cincilea mandat la ultimele alegeri, Parlamentul European încă nu s-a decis cum să ajungă la un acord asupra unei rezoluţii de respingere a legitimităţii alegerilor, potrivit The Moscow Times.

Putin, care conduce Rusia cu o mână tot mai puternică de peste două decenii şi care se află în război cu Ucraina, a obţinut 87% din voturi în cadrul unor alegeri strict controlate, în care au fost raportate pe scară largă cazuri de fraudă şi falsificare a voturilor.

Parlamentarii europeni sunt acum divizaţi dacă să recunoască alegerile prezidenţiale ca fiind ilegitime, sau să considere noul mandat al lui Putin cu totul ilegitim.

Vocile cele mai rebele ale parlamentului au cerut declararea celui de-al cincilea mandat al lui Putin ca fiind ilegitim. Forţele sale mai moderate se opun acestui pas, deoarece ar însemna efectiv abandonarea oricărei şanse de a negocia cu reprezentanţii Moscovei.

Potrivit sursei citate, în ultimele zile au avut loc negocieri şi dezbateri în interiorul şi între partidele din Parlamentul European.

Acestea mai au două şanse de a ajunge la un consens înainte de încheierea actualei sesiuni: o sesiune "mini-plenară" în această săptămână la Bruxelles şi o sesiune parlamentară la sfârşitul lunii aprilie la Strasbourg.

Lipsa unei poziţii unitare şi timpul scurt - precum şi agenda încărcată a Parlamentului UE la finalul sesiunii - ar putea face ca până la urmă să nu fie emisă nicio rezoluţie privind alegerile din Rusia.

O altă opţiune - condamnarea modului în care s-a desfăşurat campania prezidenţială şi votul în sine - poate fi făcută doar prin declaraţii ale liderilor facţiunilor politice sau printr-o declaraţie a preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola.

Se aşteaptă ca o decizie să fie luată miercuri, a declarat Petar Tanev, consilier independent al delegaţiei bulgare la Parlamentul UE.

Însă există încă o şansă ca o rezoluţie să fie emisă, a declarat Sergei Lagodinsky, un europarlamentar german (Verzi/ALE).

"Cred că suntem obligaţi să adoptăm o rezoluţie. Trebuie să spunem în acest fel că alegerile au fost ilegitime. Procesul în sine a fost ilegitim, inclusiv din cauza fraudei şi a votului în teritoriile ocupate", a declarat Lagodinsky.

Pentru a merge mai departe în ceea ce priveşte refuzul de a recunoaşte noul mandat al lui Putin este nevoie de voinţă politică şi consens, a spus el.

"Bineînţeles, există cei cărora le-ar plăcea să scrie că preşedintele rus este ilegitim. Eu sunt mai precaut în această chestiune", a spus Lagodinsky.

Parlamentul European nu are autoritatea de a reglementa politica externă a UE, iar rezoluţiile sale nu impun luarea unor măsuri concrete.

Cu toate acestea, este un act simbolic important care poate da tonul pentru elaborarea politicii europene.

Primele discuţii care pledează pentru ca UE să nu recunoască alegerile prezidenţiale din Rusia au început la începutul anului 2024. La vremea respectivă, Andrius Kubilius, raportor special al Parlamentului European pentru Rusia (Lituania, Partidul Popular European), recomandase discutarea chestiunii după ce alegerile din Rusia se vor fi încheiat.

Cu o lună înainte de alegeri, opoziţia rusă din exil a cerut Parlamentului European să nu recunoască rezultatele acestora.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o poziţie mai dură. Într-o rezoluţie din octombrie 2023, aceasta a cerut statelor membre ale Consiliului Europei să îl considere pe Putin "ca fiind nelegitim după încheierea actualului mandat prezidenţial şi să înceteze orice contact cu el, cu excepţia contactelor umanitare şi în căutarea păcii".

Există două puncte de vedere majoritare împărtăşite atât de centriştii, cât şi de radicalii din Parlamentul UE, a declarat Ivan Preobrazhensky, expert în Europa Centrală şi de Est.

"Poziţia conform căreia Putin este nelegitim - [că] nu au existat alegeri democratice - este împărtăşită de aproape toată lumea. În ceea ce priveşte cea de-a doua poziţie - este Putin legitim şi îl susţine majoritatea ruşilor? - nu există niciun consens. Şi, prin urmare, nu există niciun consens privind nerecunoaşterea noului său mandat", a declarat Preobrazhensky.

Dar atunci când aceste două tabere intră în discuţii, a spus el, li se alătură forţele din Parlamentul UE care împărtăşesc punctul de vedere al Comisiei Europene: că negocierea cu Putin este inevitabilă.

"Poziţia lor este că, dacă radicalii îşi concretizează decizia, aceasta nu le va permite să comunice nici cu ministrul de Externe al lui Putin, nici cu reprezentanţii ruşi în organizaţiile internaţionale, nici cu ambasadorii ruşi. Şi cum vom negocia cu el? Războiul se termină oricum prin negocieri", a spus Preobrazhensky.