Ministrul german de Externe susţine că Rusia vrea să radă Harkiv de pe faţa pământului
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock (Facebook - screnshot)
Temerile că Rusia va lansa o ofensivă masivă asupra Harkivului, oraşul din nord-estul Ucrainei aflat nu departe de graniţă şi care este supus unor tiruri frecvente, au crescut marţi, în contextul în care Kievul a cerut ajutor pentru a-şi înlocui stocurile de arme în scădere, transmite dpa.
Autorităţile din toate regiunile Ucrainei, de la Lviv în vest până la Doneţk în est, au raportat decese cauzate de atacurile cu drone şi rachete ruseşti în ultima zi. Infrastructura energetică a fost, de asemenea, din nou lovită.
La Berlin, ministrul german de Externe Annalena Baerbock a cerut eforturi internaţionale urgente pentru a furniza mai multe sisteme de apărare antiaeriană, având în vedere ameninţarea reprezentată de Rusia la Harkiv.
Preşedintele rus Vladimir Putin vrea să "bombardeze Harkiv până la pământ", a avertizat Baerbock.
"Vrea să distrugă, vrea să distrugă în mod deliberat. Dacă Rusia lansează o ofensivă majoră acolo, aceasta ar provoca o suferinţă incomensurabilă", a spus ea.
Ucraina "îşi maximizează [eforturile] pentru a zădărnici planurile Rusiei împotriva Harkivului", a declarat luni seara preşedintele Volodimir Zelenski. "Împreună cu partenerii noştri, lucrăm la consolidarea apărării aeriene".
Harkiv, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, are aproximativ 1 milion de locuitori. Locuitorii au fost supuşi unor atacuri aproape zilnice în ultimele săptămâni, iar marţi au fost raportate mai multe persoane rănite. Îngrijorările sunt din ce în ce mai mari cu privire la faptul că Rusia se foloseşte de valul de atacuri pentru a pregăti o ofensivă de vară.
Electricitatea este disponibilă doar câteva ore pe zi în oraş, în urma unei serii de lovituri devastatoare asupra infrastructurii energetice şi a clădirilor rezidenţiale luna trecută.
Vorbind la întâlnirea cu omologul său moldovean, Baerbock a deplâns faptul că stocurile de sisteme de apărare antiaeriană Patriot ale Germaniei sunt "destul de mult epuizate".
Ea a spus că se lucrează la un fond cu Ucraina şi partenerii europeni pentru a achiziţiona sisteme de apărare antiaeriană din alte ţări din lume şi a le livra rapid.
Rapoartele privind decesele de civili din ultimele 24 de ore au evidenţiat necesitatea ca Ucraina să îşi protejeze mai bine cerul.
Autorităţile din regiunea centrală Poltava, din regiunea nordică Sumy şi din regiunea estică Doneţk au anunţat cel puţin un deces pe teritoriul lor din cauza loviturilor ruseşti.
Guvernatorul din Zaporojie, Ivan Fedorov, a declarat că numărul civililor ucişi în regiunea sa în urma loviturilor de luni a crescut de la trei la patru, iar alte opt persoane au fost rănite.
În total, 13 sate din regiunea din sud-estul Ucrainei au fost atacate, a precizat el.
Maksim Koziţki, guvernatorul regiunii Lviv, a declarat că resturi din drona doborâtă au căzut pe un sit de "infrastructură critică". Ministerul Energiei a declarat ulterior că o substaţie a fost afectată şi că pagubele sunt în curs de evaluare.
Ministerul a precizat că o altă substaţie a fost avariată în Poltava şi că incendiul care a urmat a fost stins.
La Bruxelles, Comisia Europeană a declarat că Germania, Austria, Suedia şi Olanda vor furniza în curând Ucrainei 157 de generatoare de energie de diferite dimensiuni.
Un alt atac cu drone a fost raportat marţi în zona centralei nucleare ucrainene ocupate de Rusia din Zaporojie.
Potrivit conducerii ruseşti a centralei, a fost lovit un centru de pregătire de lângă centrală.
Explozia raportată este în concordanţă cu observaţiile experţilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) care se află la faţa locului, a postat şeful AIEA, Rafael Grossi, pe X, fostul Twitter.
El a precizat că nu există o "ameninţare directă la adresa securităţii nucleare", dar a calificat situaţia ca fiind "extrem de gravă".
Duminică, centrala a fost atacată de drone în trei locuri. Potrivit unui raport al AIEA, nu au fost provocate pagube grave. Cu toate acestea, agenţia cu sediul la Viena a catalogat atacul drept un "incident grav" care a pus în pericol scutul antiradiaţii al unui reactor.
AIEA nu a precizat din ce parte a fost atacată centrala nucleară, dar a raportat că "trupele ruseşti au atacat duminică ceea ce părea a fi o dronă care se apropia".
Între timp, biroul procurorului public ucrainean a declarat că are cunoştinţă de 54 de cazuri în care soldaţii ruşi ar fi împuşcat prizonieri de război ucraineni, care datează din primele zile ale războiului din martie 2022.
În total, au fost iniţiate 27 de proceduri penale, a scris marţi pe Telegram şeful departamentului responsabil pentru crime de război din cadrul procuraturii, Iurii Bielousov.
Cel mai recent caz se bazează pe o înregistrare video din satul Krinki, din regiunea Herson, care a devenit publică duminică.
Organizaţia Naţiunilor Unite a primit rapoarte despre 12 incidente în care cel puţin 32 de prizonieri de război ucraineni au fost împuşcaţi mortal numai de la începutul lunii decembrie a anului trecut până la sfârşitul lunii februarie. Observatorii ONU au reuşit să verifice trei cazuri.
În 2022 şi la începutul lui 2023, însă, a fost documentată şi împuşcarea a 25 de prizonieri de război ruşi de către soldaţii ucraineni.
